**Ciclonul Boris își pierde din forță: România se pregătește pentru o perioadă de stabilitate meteorologică**
După zile întregi de precipitații abundente și vânturi puternice care au măturat mai multe regiuni din Europa, ciclonul Boris, responsabil pentru această vreme extremă, își reduce intensitatea și se apropie de final. Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a declarat că fenomenul va slăbi treptat, aducând o perioadă de liniște meteorologică în România. Totuși, chiar dacă intensitatea ciclonului scade, autoritățile continuă să monitorizeze situația cu atenție pentru a evita eventuale surprize neplăcute.
**Vestea bună de la ANM: Ciclonul Boris se va disipa în curând**
Elena Mateescu a explicat în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN că ciclonul Boris, un sistem atmosferic de presiune scăzută format inițial în nordul Italiei, s-a extins rapid către Europa Centrală, determinând cantități semnificative de precipitații și intensificări ale vântului. Acest fenomen a afectat în mod deosebit țări precum Germania, Austria, Italia și Slovacia, însă impactul său s-a resimțit și în România, în special în zona Moldovei. Directorul ANM a explicat că o combinație de factori atmosferici – aer rece la altitudine și aer cald provenit din zona Mediteranei – a condus la stagnarea ciclonului în Europa Centrală, accentuând astfel condițiile de instabilitate meteorologică.
“Este important să menționăm că ciclonul Boris se va disipa treptat în următoarele zile. În România, precipitațiile au început deja să scadă în intensitate, iar prognoza pentru zilele următoare indică valori de aproximativ 10-15 litri pe metru pătrat, predominant în sud-estul țării și în nordul Moldovei,” a declarat Elena Mateescu. Chiar dacă ploile vor persista în anumite zone, riscul de inundații majore, similare celor raportate recent în județele Galați și Vaslui, se reduce semnificativ.
**Efectele ciclonului asupra Dunării și riscurile aferente**
Un alt impact notabil al ciclonului Boris este creșterea debitului fluviului Dunărea, influențat de precipitațiile masive din Europa Centrală. Conform datelor prezentate de Elena Mateescu, ploaia intensă care a afectat țări precum Germania se scurge acum prin râurile afluente, alimentând Dunărea și crescând debitul acesteia pe teritoriul României.
“Estimările indică o creștere a debitului Dunării până la aproximativ 6000 m³/s până pe 22 septembrie, comparativ cu 2800 m³/s la începutul episodului ciclonului,” a explicat Mateescu, subliniind importanța monitorizării continue a acestei situații. Cu toate acestea, ea a liniștit publicul, afirmând că, deși creșterea debitului poate părea semnificativă, riscul major de inundații intervine doar atunci când se depășește pragul de 10.000 m³/s, un scenariu considerat puțin probabil în contextul actual.
**Temperaturile în creștere aduc o perioadă de calm meteorologic**
Pe lângă scăderea intensității precipitațiilor și stabilizarea debitului Dunării, o altă veste bună este creșterea prognozată a temperaturilor, ceea ce va marca o revenire la condiții mai prietenoase de vreme după perioada prelungită de frig și instabilitate. “După această perioadă de vreme rece, ne așteptăm ca temperaturile să înceapă să crească treptat. De mâine, maximele vor ajunge până la 25 de grade, iar de miercuri se pot atinge chiar 27 de grade,” a precizat Elena Mateescu, subliniind că această evoluție meteorologică indică o întoarcere la normalitate.
**Perspective și concluzii: O perioadă de stabilitate după ciclonul Boris**
Ciclonul Boris a fost un exemplu al felului în care schimbările climatice pot aduce fenomene extreme, ce devin tot mai frecvente în peisajul meteorologic al Europei. Elena Mateescu a evidențiat faptul că, deși astfel de cicloni sunt obișnuiți pentru acest sezon, amploarea și intensitatea lor pot varia semnificativ din cauza schimbărilor climatice globale. Cu toate acestea, previziunile pe termen scurt sunt optimiste, marcând sfârșitul unei perioade de instabilitate și începutul unei etape de calm relativ.
În concluzie, deși ciclonul Boris și-a lăsat amprenta asupra mai multor țări europene, inclusiv România, efectele sale se diminuează și, odată cu ele, și riscurile asociate. Monitorizarea atentă a situației rămâne crucială, însă perioada următoare se conturează a fi una de recuperare și stabilitate, un motiv de optimism pentru locuitorii afectați de capriciile vremii. “Schimbările climatice continuă să influențeze modelele meteorologice la nivel global, însă, pentru moment, ne așteptăm la o perioadă de liniște,” a concluzionat Elena Mateescu, oferind o notă de speranță în fața provocărilor aduse de natura imprevizibilă.