Ghețarul de la Scărișoara se topește. Blocul de gheață din Munții Apuseni s-a topit într-un an cât în zece!

**Ghețarul de la Scărișoara în Pericol: Lupta cu Schimbările Climatice**

Ghețarul de la Scărișoara, unul dintre cele mai impresionante fenomene naturale din România și cel mai mare bloc de gheață subteran din țară, se confruntă cu o degradare rapidă. Situat în Munții Apuseni, acest ghețar nu este doar o minune geologică, ci și o mărturie vie a schimbărilor climatice care ne afectează planeta. De-a lungul mileniilor, ghețarul a fost un simbol al rezistenței naturii, însă în prezent, efectele devastatoare ale încălzirii globale sunt tot mai evidente pentru cei care îl vizitează. Astăzi, ghețarul se topește într-un ritm alarmant, punând în pericol viitorul acestei bijuterii a naturii.

**Un Simbol al Naturii în Declarație**

Ghețarul de la Scărișoara, cunoscut și sub numele de Ghețarul de la Scărișoara sau Peștera Ghețarul de la Scărișoara, este unul dintre cele mai vechi ghețari subterani din lume. Acesta are o vechime estimată de peste 4.000 de ani și conține un volum impresionant de gheață, măsurat la aproximativ 80.000 de metri cubi. Peștera, situată la o altitudine de 1.165 de metri, se întinde pe o suprafață de peste 700 de metri și este formată dintr-o singură încăpere vastă, în mijlocul căreia tronează blocul de gheață. Pe lângă blocul de gheață masiv, peștera găzduiește și stalagmite de gheață, unele permanente, altele prezente doar în timpul iernii, contribuind la peisajul spectaculos care atrage anual peste 100.000 de turiști.

**Impactul Schimbărilor Climatice: Un Semnal de Alarmă**

Potrivit reprezentanților Administrației Parcului Natural Apuseni, iernile blânde din ultimii ani, combinate cu veri extrem de călduroase și precipitațiile care pătrund în peșteră, au accelerat topirea gheții într-un ritm fără precedent. Cosmin Dobra, reprezentant al Parcului Natural Apuseni, a explicat gravitatea situației:

„Precipitațiile care intră în peșteră în sezonul ploios, împreună cu temperaturile ridicate care persistă, duc la topirea ghețarului. Dacă temperaturile nu scad suficient după sezonul ploios, gheața nu mai are șansa să se refacă.”

În mod natural, stratul de gheață se topește vara, iar iarna ar trebui să permită refacerea acestuia. Însă, problema majoră apare în iernile tot mai calde, care nu mai permit formarea noilor straturi de gheață în ritmul necesar. Dumitru Sorin, ghid turistic cu experiență în zona Apusenilor, subliniază:

„Stratul de gheață care se formează iarna este mult mai mic decât cel care se pierde vara. Acest dezechilibru devine tot mai evident.”

Acest dezechilibru între topirea sezonieră și formarea gheții este agravat de schimbările climatice. În mod alarmant, într-un singur an, ghețarul s-a topit cât ar fi trebuit să se topească în zece ani. Această rată accelerată de topire este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Dacă tendințele actuale continuă, Ghețarul de la Scărișoara ar putea deveni un simplu vestigiu al trecutului, pierzându-și frumusețea și importanța geologică.

**Consecințele pentru Mediul Înconjurător și Turism**

Ghețarul de la Scărișoara nu este doar un punct de atracție turistică, ci și un element esențial al ecosistemului local. Pierderea ghețarului ar avea efecte devastatoare asupra biodiversității zonei și asupra echilibrului hidrologic al regiunii. Mai mult, economia locală, care depinde în mare măsură de turism, ar fi grav afectată. Turismul în Apuseni este strâns legat de atracții naturale unice precum Ghețarul de la Scărișoara, iar dispariția sa ar reduce semnificativ numărul de vizitatori.

Pentru turiștii care vizitează an de an, schimbările sunt vizibile și îngrijorătoare. „Fiecare vizită la Ghețarul de la Scărișoara este o nouă confirmare a deteriorării accelerate. Blocul de gheață este tot mai subțire, iar impresia de masivitate și eternitate pe care o avea odinioară se estompează cu fiecare an care trece”, declară unul dintre turiștii fideli ai zonei.

**Ce Se Poate Face Pentru a Proteja Ghețarul?**

Protejarea ghețarului nu este o sarcină ușoară și necesită eforturi coordonate din partea autorităților, cercetătorilor și comunității locale. Administrația Parcului Natural Apuseni împreună cu specialiști în climatologie și geologie lucrează pentru a monitoriza continuu starea ghețarului și pentru a dezvolta strategii de adaptare și protecție. Printre măsurile propuse se numără restricționarea accesului în anumite zone sensibile, instalarea de senzori pentru monitorizarea constantă a temperaturii și umidității, și educarea vizitatorilor cu privire la importanța protejării acestui monument natural.

Cu toate acestea, pentru a încetini procesul de topire, este esențial să abordăm cauza principală: schimbările climatice. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global și adoptarea unor politici de mediu mai stricte sunt pași necesari pentru a proteja ghețari precum cel de la Scărișoara.

**O Cursă Contra Cronometru**

Ghețarul de la Scărișoara este un simbol al naturii care ne reamintește cât de delicat este echilibrul planetei noastre. Într-o cursă contra cronometru, fiecare acțiune contează. Viitorul acestui ghețar depinde de măsurile pe care le luăm astăzi pentru a combate schimbările climatice. În final, Ghețarul de la Scărișoara nu este doar un bloc de gheață subteran; este o parte din moștenirea noastră naturală și un martor tăcut al schimbărilor prin care trece lumea. Este datoria noastră să îl protejăm și să îl păstrăm pentru generațiile viitoare.