Localitățile cele mai expuse inundațiilor pe traseul Dunării: Orașele cu cel mai mare risc în caz de viitură

Sorin Rîndașu, directorul Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Apelor Române, a oferit recent informații detaliate despre riscurile asociate viiturii pe Dunăre, subliniind că România se află într-o poziție relativ protejată în acest moment. Totuși, experiențele din trecut, precum inundația severă din 2006, arată că regiunile de-a lungul fluviului nu sunt complet ferite de pericole. Deși țara noastră este într-o situație mai favorabilă în comparație cu vecinii săi, cum este Ungaria, există anumite localități care rămân vulnerabile în fața fenomenelor extreme.

### Vulnerabilitatea localităților de-a lungul Dunării în cazul unei viituri

Inundațiile provocate de ploile torențiale și de viiturile pe Dunăre au devenit fenomene tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice. Localitățile situate de-a lungul cursului fluviului sunt expuse în mod constant la riscurile asociate cu creșterea debitelor, în special în perioadele în care ploile abundente duc la acumularea masivă de apă. Printre localitățile cele mai vulnerabile la viituri pe Dunăre se numără **Bechet** și **Oltenița**, zone care au fost afectate în trecut de debitele ridicate ale fluviului. Aceste zone sunt deosebit de expuse din cauza apropierii lor de cursul Dunării și a structurii digurilor care le protejează.

Într-un interviu acordat pentru HotNews.ro, Sorin Rîndașu a explicat că, deși riscurile actuale pentru România sunt reduse, nu trebuie subestimate, deoarece Dunărea poate deveni imprevizibilă în anumite circumstanțe, mai ales când ploile torențiale și topirea zăpezilor din amonte contribuie la creșterea rapidă a debitului.

### Amintiri din trecut: Inundația severă din 2006 pe Dunăre

Un exemplu semnificativ al pericolului pe care îl poate reprezenta Dunărea este inundația din 2006, când România a fost lovită de o viitură extrem de puternică. În acea perioadă, debitul fluviului a ajuns la un incredibil 15.800 mc/s la intrarea în țară, depășind cu mult capacitatea normală a digurilor de protecție. **Bechet** și **Oltenița** au fost printre cele mai afectate localități, iar măsurile de evacuare au fost absolut necesare pentru protejarea populației.

Peste 17.000 de persoane au fost evacuate din zonele afectate, iar multe case și terenuri au fost distruse. Acest episod a demonstrat cât de vulnerabile pot fi unele regiuni de-a lungul Dunării în fața unei viituri de proporții. Deși autoritățile au luat măsuri rapide, inclusiv întărirea digurilor și intervenții ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pagubele au fost semnificative.

Un alt punct vulnerabil identificat de specialiști este zona **Porților de Fier**, unde, deși barajele sunt robuste și proiectate să gestioneze debite mari, ele nu au capacitatea de a atenua viiturile foarte mari. Barajele permit descărcarea unui debit de până la 20.000 mc/s, dar în cazul unui astfel de debit, intervențiile rapide devin cruciale pentru a preveni dezastrul în aval.

### Cum se pregătesc autoritățile pentru viiturile viitoare

Deși riscul actual de viitură pe Dunăre este considerat redus, autoritățile nu lasă nimic la voia întâmplării. Sorin Rîndașu a explicat că pentru viitura prognozată la sfârșitul lunii septembrie 2024, debitul fluviului ar urma să ajungă la aproximativ 9.000 mc/s, ceea ce ar însemna că nivelul apei va atinge baza digurilor de protecție, dar nu vor fi riscuri majore de cedare a acestora.

Totuși, monitorizarea constantă și măsurile preventive sunt esențiale. **Digurile de protecție** din România sunt verificate periodic pentru a se identifica eventualele infiltrații sau puncte vulnerabile. În cazul în care se descoperă probleme, autoritățile sunt pregătite să intervină rapid pentru consolidarea acestor structuri, astfel încât să poată rezista presiunii exercitate de debitele ridicate.

În plus, colaborarea între departamentele de urgență și autoritățile locale este crucială pentru gestionarea situațiilor de criză. La nivel național, există protocoale bine stabilite pentru evacuarea populației în caz de necesitate, precum și planuri de intervenție în cazul în care debitele fluviului depășesc limitele siguranței.

### Riscuri asociate cu inundațiile din alte regiuni ale țării

Deși Dunărea rămâne un pericol principal pentru localitățile de pe traseul său, inundațiile provocate de ploile torențiale și debitele mari ale râurilor locale sunt o problemă majoră și în alte regiuni ale României. Recent, județele **Galați** și **Vaslui** au fost lovite de inundații masive, cauzate de ploile torențiale care au dus la creșteri spectaculoase ale debitelor râurilor locale.

Un exemplu grăitor este râul **Suhu**, al cărui debit a crescut de 200 de ori în doar câteva ore în urma unor ploi torențiale. Această creștere fulgerătoare a dus la distrugerea infrastructurii locale, inclusiv poduri și drumuri, și a forțat evacuarea locuitorilor din mai multe sate. În astfel de cazuri, autoritățile locale și naționale au fost nevoite să acționeze rapid pentru a preveni pierderi de vieți omenești și pagube mai mari.

### Viitorul pregătirilor pentru inundații: măsuri esențiale

În fața unor evenimente precum inundațiile din 2006 sau cele recente din Galați și Vaslui, este evident că România trebuie să își consolideze măsurile de prevenție și intervenție. În acest sens, există mai multe măsuri pe care autoritățile le iau în considerare pentru a reduce riscurile asociate cu inundațiile:

1. **Modernizarea digurilor de protecție**: Consolidarea și extinderea digurilor pe cursurile majore de apă, inclusiv Dunărea, pentru a putea face față unor debite mai mari decât cele prognozate.

2. **Sisteme de monitorizare avansate**: Instalarea de senzori și echipamente de monitorizare pe râuri și fluviu, pentru a putea detecta în timp real creșterile periculoase de debit și pentru a declanșa alarmele de evacuare și intervenție.

3. **Planuri de evacuare eficiente**: Îmbunătățirea protocoalelor de evacuare a populației și instruirea comunităților locale cu privire la măsurile de siguranță în caz de viitură.

4. **Cooperare internațională**: Fiind un fluviu internațional, Dunărea necesită o colaborare strânsă între țările riverane pentru a gestiona eficient viiturile și a preveni dezastrele majore.

### Concluzie

Deși România se află într-o poziție relativ protejată în fața riscurilor actuale de viitură pe Dunăre, trecutul ne-a arătat că fluviul poate deveni un pericol iminent pentru multe localități vulnerabile. În acest context, pregătirile constante și monitorizarea atentă rămân esențiale pentru a preveni pierderi semnificative și a proteja viețile oamenilor. Localități precum **Bechet** și **Oltenița** rămân expuse riscurilor de viitură, iar experiențele din trecut ne amintesc cât de importantă este o gestionare adecvată a situațiilor de urgență.