România se pregătește de schimbări teritoriale: Județele care ar putea dispărea

**Reforma administrativă a României: Județele și localitățile care ar putea dispărea pentru o administrație mai eficientă**

Reforma administrativ-teritorială a României este un subiect care stârnește de ani buni dezbateri aprinse în rândul politicienilor și specialiștilor. Aceasta este considerată de către majoritatea actorilor politici o necesitate urgentă, având ca scop eficientizarea administrației publice și reducerea risipurilor financiare. Printre cei care au adus în discuție acest subiect se numără și Camera de Comerț, care a solicitat politicienilor să inițieze un proiect legislativ în această direcție. Recent, USR a făcut un pas important în acest sens, depunând la Parlament un pachet de proiecte legislative menite să redeseneze harta administrativă a României.

### Reforma propusă de USR: Reducerea județelor și reorganizarea localităților

Uniunea Salvați România (USR) a anunțat că a depus un pachet de legi care vizează modificarea împărțirii administrativ-teritoriale a țării. Conform acestora, reforma prevede reducerea numărului de județe și localități, dar și reorganizarea Bucureștiului într-un mod mai eficient.

USR consideră că una dintre principalele probleme ale administrației actuale este fragmentarea excesivă a unităților administrativ-teritoriale, ceea ce face ca multe localități mici să nu fie sustenabile din punct de vedere financiar. Aproape 90% dintre localitățile României se confruntă cu probleme financiare grave, fiind nevoite să se bazeze pe transferuri bugetare din partea statului pentru a funcționa.

„Necesarul de reducere a numărului de unități administrativ-teritoriale este evident, având în vedere că 9 din 10 localități din România sunt falimentare, în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid,” se arată într-un comunicat al USR.

### Impactul economic al reformei

Potrivit estimărilor, o nouă împărțire administrativ-teritorială a României ar putea aduce economii semnificative. Se preconizează că reforma ar permite economisirea a aproximativ 17 miliarde de lei anual, bani care ar putea fi redirecționați către proiecte esențiale precum construcția de autostrăzi sau spitale regionale.

De asemenea, reorganizarea administrației ar putea duce la o eficientizare a instituțiilor publice, permițând comunităților locale să beneficieze de servicii mai bune și de investiții mai mari. Astfel, autoritățile locale ar putea atrage mai ușor fonduri europene și ar putea dezvolta proiecte de infrastructură într-un mod mai organizat și coerent.

„Reorganizarea teritorială va aduce servicii de calitate în comunitate, mai mulți bani pentru investiții, mai mulți bani europeni și lucrări publice făcute cu cap, nu de genul terenurilor de fotbal în pantă. Cred că după 35 de ani în care s-a amânat acest proces, doar pentru interese electorale meschine, a venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI și nu una organizată după anul 1968,” a declarat deputatul USR Alin Apostol.

### O nouă hartă administrativă: Regiuni în loc de județe

Conform proiectului de lege propus de USR, România ar urma să fie împărțită în opt regiuni, care vor corespunde actualelor regiuni de dezvoltare. Aceste regiuni vor înlocui actualele județe, iar noua împărțire teritorială ar trebui să contribuie la o administrare mai eficientă și la o mai bună coordonare a resurselor.

Cele opt regiuni propuse de reforma administrativă sunt:

– **Nord-Est**: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
– **Sud-Est**: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea
– **Sud-Muntenia**: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman
– **Sud-Vest Oltenia**: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
– **Vest**: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
– **Nord-Vest**: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj
– **Centru**: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
– **București-Ilfov**: Municipiul București și Ilfov

### Reorganizarea orașelor și comunelor

Pe lângă modificarea la nivel regional, proiectul de lege propune și reguli clare privind numărul minim de locuitori pe care o localitate trebuie să îi aibă pentru a putea funcționa autonom. Conform noilor reglementări, un oraș nu poate avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele trebuie să aibă minimum 3.000 de locuitori.

Această măsură are scopul de a consolida unitățile administrativ-teritoriale, permițându-le să devină mai sustenabile din punct de vedere financiar și să beneficieze de o mai bună administrare a resurselor.

### Reorganizarea Bucureștiului: Sectoare înlocuite cu districte

O altă componentă importantă a reformei administrative propuse de USR este reorganizarea Capitalei. Conform proiectului, Bucureștiul nu va mai fi împărțit în sectoare, ci în districte, iar orașul va avea o singură primărie centrală. Aceste districte vor avea rolul de a implementa și urmări strategiile de dezvoltare urbană într-un mod unitar, așa cum se întâmplă în alte mari capitale europene.

„Bucureștiul va avea o singură primărie și mai multe structuri teritoriale care să implementeze și să urmărească strategia de dezvoltare unitară, așa cum se întâmplă în multe orașe europene,” a explicat USR.

### Alte măsuri incluse în pachetul legislativ

Reforma administrativ-teritorială propusă de USR nu se oprește la reorganizarea județelor și a Capitalei. Pachetul legislativ include și alte măsuri menite să eficientizeze funcționarea instituțiilor publice și să reducă birocrația excesivă. Printre acestea se numără:

– **Reorganizarea ordonatorilor secundari și terțiari de credite**: În prezent, România are peste 14.000 de ordonatori de credite, ceea ce face ca gestionarea fondurilor publice să fie extrem de ineficientă. Reforma propune comasarea ordonatorilor cu un număr mic de angajați în direcții aflate sub coordonarea ordonatorilor principali de credite.
– **Stimulente pentru comasarea voluntară a localităților**: Localitățile mici care aleg să se comaseze voluntar vor primi un procent mai mare din impozitul pe venit, pentru a fi motivate să fuzioneze și să formeze entități mai mari și mai puternice din punct de vedere financiar.
– **Feedback-ul cetățenilor**: Instituțiile publice vor fi obligate să colecteze feedback de la cetățeni, după modelul oferit de spitale, și să afișeze rezultatele pe site-urile lor, în scopul creșterii transparenței și îmbunătățirii serviciilor oferite.
– **Pontaj electronic pentru angajații din sectorul public**: Reforma prevede introducerea unui sistem de pontaj electronic pentru angajații din instituțiile publice, pentru a îmbunătăți monitorizarea și controlul activității acestora.

### Concluzii

Reforma administrativ-teritorială propusă de USR vine cu măsuri ambițioase, menite să eficientizeze administrația publică și să reducă risipa resurselor financiare. Dacă va fi adoptată, aceasta ar putea duce la o reorganizare semnificativă a țării, cu județe și localități mai mari și mai puternice, dar și cu o Capitală mai bine administrată. Implementarea acestei reforme ar reprezenta un pas important către modernizarea administrației publice din România, însă procesul nu va fi unul ușor și va necesita un consens politic larg.