În fiecare an, pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl cinstesc cu evlavie pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai mari sfinți ai Vechiului Testament. Cunoscătorii scripturilor, dar și poporul de rând îl respectă ca pe un simbol al curajului, credinței neclintite și al focului ceresc care arde păcatul și necredința.
Cine a fost Sfântul Ilie?
Născut în cetatea Tesvi din Galaad, Sfântul Ilie a trăit cu aproximativ 800 de ani înainte de Hristos. Provenea dintr-o familie de preoți și s-a remarcat printr-o viață trăită în rugăciune, post și ascultare de Dumnezeu. El a fost ales de Domnul ca proroc într-o perioadă de cruntă decădere spirituală, când poporul Israel se închina zeilor păgâni, sub influența regelui Ahab și a soției sale, Izabela.
Ilie a fost un apărător neînfricat al adevărului și un mustrător aspru al nedreptății. El este cel care a poruncit cerului să nu mai dea ploaie timp de trei ani, ca pedeapsă pentru păcatele oamenilor, și tot el a adus din nou apa vieții pe pământ, prin rugăciune arzătoare. A fost înzestrat cu darul facerii de minuni, printre care se numără și învierea fiului unei văduve, ca simbol al speranței și credinței biruitoare.
Cum a fost ridicat Sfântul Ilie la cer
Spre deosebire de majoritatea oamenilor, Sfântul Ilie nu a cunoscut moartea trupească, fiind ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați. Este una dintre cele mai impresionante scene biblice, semn al sfințeniei absolute și al legăturii directe cu Dumnezeu.
El a fost prezent și pe Muntele Tabor, în momentul Schimbării la Față a Domnului, alături de Moise, martor al dumnezeirii Mântuitorului. De aceea, se crede că Sfântul Ilie va reveni pe pământ înainte de a doua venire a lui Hristos, pentru a lupta împotriva înșelăciunii și a aduce din nou lumină.
Tradiții și Obiceiuri în Ziua de Sfântul Ilie (20 iulie)
Zi de oprire a muncii: În tradiția populară, oamenii nu lucrează de Sf. Ilie. Se spune că cei care nu respectă sărbătoarea riscă să fie loviți de fulger sau să le fie pustiite ogoarele de grindină.
Pomana merelor: În această zi, femeile cheamă copiii sub meri și le oferă fructele căzute drept pomană pentru sufletele celor adormiți.
Ziua apicultorilor: Este momentul când se scoate mierea din stupi, un obicei sacru în care doar bărbații au voie să intre în stupină, îmbrăcați în haine curate. Apoi se organizează o masă festivă, iar mierea nouă este binecuvântată.
Plante de leac: Tot pe 20 iulie se culeg plantele medicinale, în special busuiocul, care este dus la biserică pentru sfințire. Cenușa rezultată din arderea busuiocului este folosită apoi pentru alinarea bolilor și alungarea răului.
Semne ale vremii: Se spune că dacă plouă de Sfântul Ilie, alunele nu vor mai face rod. Furtunile din această zi sunt văzute ca semne ale puterii cerești a sfântului.
Rugăciunea Sfântului Ilie – Sprijin în vreme de necaz
În momente de încercare, de secetă sufletească sau trupească, de lipsuri sau boli, creștinii se roagă Sfântului Ilie pentru mijlocire. Este cunoscut ca ocrotitor împotriva trăznetelor, al bolilor grele, dar și al celor aflați în suferință lăuntrică. De asemenea, aviatorii îl cinstesc drept protector ceresc, fiind considerat păzitorul lor din anul 1913.
Cine își serbează onomastica pe 20 iulie?
Peste 140.000 de români își serbează numele în această zi. Cele mai frecvente prenume sunt:
-
Ilie, Ilinca
-
Derivate: Iliuță, Iliana, Iliuș, Lia, Lică, Elias, Eliana, Eliade
Un mesaj de suflet pentru ziua Sfântului Ilie:
„Focul credinței poate arde păcatul, poate aprinde speranța și poate lumina calea. Să ne fie Sfântul Ilie călăuză pe drumul curajului, al dreptății și al iubirii de Dumnezeu!”