ȘTIREA NEAGRĂ a săptămânii a căzut ca un trăsnet în România!
Lumea radioului românesc este în doliu după moartea Doinei Caramzulescu, una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite voci ale radioului. Aceasta s-a stins din viață la vârsta de 79 de ani, iar vestea tristă a fost anunțată sâmbătă de foștii săi colegi.
De-a lungul carierei, Doina Caramzulescu a devenit pentru numeroși ascultători o voce asociată cu vacanțele de vară, cu marea și cu atmosfera inconfundabilă a litoralului românesc.
„Ne-a părăsit cea mai frumoasă voce de vacanță. Mulțumim pentru toate verile de neuitat! Rămas bun, Doina Caramzulescu”, au transmis colegii săi.
A intrat în lumea radioului la doar 22 de ani
Doina Caramzulescu era absolventă a Facultății de Limbi Străine și și-a început cariera în radio la numai 22 de ani.
În anii ’60, aceasta a fost trimisă la Mamaia, unde parcursul său profesional avea să capete o direcție care i-a definit ulterior cariera.
După reorganizarea echipelor, conducerea postului i-a propus să rămână pe litoral până la finalul sezonului estival. Tânăra a acceptat, atrasă de atmosfera mai relaxată și de sentimentul de libertate pe care îl resimțea la mare.
Treptat, vocea sa a ajuns să fie asociată cu verile petrecute pe litoral și cu emisiunile care însoțeau turiștii în zilele de vacanță.
Transmisiunile în direct, o raritate pentru acea perioadă
Ulterior, echipa din care făcea parte a început să realizeze și transmisiuni în direct, un lucru neobișnuit pentru România comunistă.
La acea vreme, programele radio erau atent controlate, iar multe dintre emisiuni erau înregistrate înainte de difuzare.
Pentru Doina Caramzulescu și colegii săi, anii ’70 au reprezentat o perioadă cu mai multă libertate profesională și creativă.
Anii ’80 au adus restricții tot mai severe
Situația avea să se schimbe în deceniul următor.
Doina Caramzulescu povestea că libertatea de exprimare a început să fie limitată tot mai mult, iar indicațiile venite de la București deveniseră din ce în ce mai stricte.
„S-a dus libertatea noastră de exprimare, de orice. Ni se spunea: «aia nu», «aia nu»”, își amintea aceasta.
Potrivit mărturiilor sale, nu mai puteau fi difuzate melodii la cererea ascultătorilor, iar regulile privind ceea ce putea fi spus la microfon deveniseră mult mai restrictive.
O voce care a rămas în memoria ascultătorilor
Pentru generații întregi, Doina Caramzulescu nu a fost doar o prezentatoare de radio. Vocea sa a devenit parte din amintirea vacanțelor, a zilelor petrecute la mare și a unei perioade importante din istoria radioului românesc.
Astăzi, odată cu plecarea sa, pare că se stinge și o mică parte din farmecul verilor de altădată.
Pentru cei care au ascultat-o, Doina Caramzulescu va rămâne însă mereu legată de sunetul mării, de soare și de sentimentul acela unic al unei vacanțe care părea că nu se mai termină.
Radioul merge mai departe, dar anumite voci nu pot fi înlocuite. Ele rămân în memoria oamenilor și revin, peste ani, odată cu o melodie, o amintire sau imaginea unei veri petrecute pe litoral.
Doina Caramzulescu a plecat, dar vocea ei continuă să trăiască în sufletele celor care au ascultat-o. Rămân în urmă recunoștința și nostalgia pentru toate verile în care, printr-un simplu microfon, a reușit să fie aproape de oameni.
Rămas bun, Doina Caramzulescu. Verile de la mare vor suna puțin mai tăcut fără vocea dumneavoastră.
