Adriana Bahmuțeanu a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a se reconecta cu fiii săi, Maximus și Eduard. A încercat să le ajungă la inimă prin toate mijloacele – în instanță, în spațiul public, dar și în momente de reculegere, acolo unde și-a găsit sprijin în clipele grele. Până recent, demersurile ei nu au avut rezultatul dorit.
Totuși, lucrurile par să se schimbe în bine. Într-un interviu acordat postului Antena Stars, Adriana a dezvăluit că cei doi băieți au venit să o viziteze acasă. A ales să nu ofere detalii suplimentare, explicând că fiii ei preferă discreția în privința vieții lor private.
„Au venit o dată la mine acasă. Cu multe emoții. Nu aș vrea să vă dau mai multe detalii. Sunt la o vârstă la care nu vor să se vorbească despre ei. Dar vă pot confirma că au fost la mine în această săptămână”, a spus Adriana Bahmuțeanu în emisiunea Xtra Night Show.
De la pierderea fostului soț, Silviu Prigoană, Adriana a vorbit deschis despre dificultățile întâmpinate în relația cu copiii săi și despre faptul că, din punctul ei de vedere, influențe externe au contribuit la distanțarea dintre ei. Ea susține că se află în plin proces juridic cu unul dintre membrii familiei extinse, în încercarea de a restabili contactul cu fiii săi.
Adriana a criticat modul în care autoritățile au intervenit în cazul ei, afirmând că instituțiile nu au acționat cu promptitudinea necesară în fața semnalelor de îndepărtare parentală.
„La primele semne de ruptură între copil și părinte, instituțiile ar fi trebuit să intervină pentru a solicita o expertiză psihologică. Nu au făcut-o, deși legea prevede acest lucru. De aceea, am intentat acțiune în instanță. Nu e vorba doar despre mine, ci despre o problemă gravă, care afectează multe familii”, a spus ea.
Adriana Bahmuțeanu a publicat recent o scrisoare emoționantă adresată copiilor săi, o confesiune dureroasă în care a vorbit despre eforturile sale continue de a rămâne prezentă în viața lor. Mesajul, distribuit online, reflectă sentimentele unei mame care nu a renunțat nicio clipă la dragostea pentru fiii ei:
„Scrisoare de la un părinte îndepărtat”
*„Dragul meu fiu, nu am plecat – am fost împinsă să plec… Dacă vei citi vreodată această scrisoare, să știi adevărul. Nu cel din auzite, nu cel de prin procese, nu cel care m-a transformat în personajul negativ din povești.
Nu te-am abandonat. Am fost înlăturată. Tu ai fost mereu motivul pentru care am rezistat mai mult decât puteam duce.
Îmi amintesc când te-am ținut prima dată în brațe. A fost momentul care mi-a dat curaj și sens. Pe măsură ce anii au trecut, relația dintre mine și tatăl tău s-a deteriorat, deși am încercat să o salvăm.
Am rămas chiar și când nu mai aveam loc în propria viață. Am rămas și când nu am fost ascultată, și când am fost pusă la zid pentru lucruri pe care nu le pot controla. Apoi, într-o zi, mi s-a spus că e mai bine să mă retrag. Pentru liniștea tuturor.
Dar nimeni nu te-a întrebat ce e mai bine pentru tine. Nu ai știut de serile în care plângeam în mașină, ca să nu mă vezi. Nu ai auzit rugămințile mele, nici apelurile fără răspuns. Dar tu ai fost mereu cu mine – în gânduri, în rugăciuni, în fiecare decizie.
Nu ai văzut sălile în care am cerut, cu lacrimi, să fiu parte din viața ta. Nu ai știut de scrisorile pe care le-am scris și care nu au ajuns la tine. Nu ai auzit cum te strigam, lună de lună, de la poartă.
Dacă te-ai întrebat vreodată de ce nu am fost prezentă la aniversarea ta… este pentru că nu mi s-a permis. Dacă ai crezut că nu mi-a păsat… e pentru că cineva a muncit mult să te facă să crezi asta.
Poate că ești furios. E firesc. Poate că nici nu vrei să citești rândurile astea. Dar într-o zi, când vei căuta răspunsuri, sper că le vei găsi aici.
Pentru că un lucru nu s-a schimbat niciodată: te-am iubit fără oprire. Cu toată inima mea. Cu dragoste, Mama ta.”*