Data de 13 septembrie 2025 are o semnificație aparte pentru credincioșii ortodocși, marcând două momente de profundă însemnătate spirituală: sfințirea Bisericii Învierii din Ierusalim și Ajunul Înălțării Sfintei Cruci. În această zi este pomenit și Sfântul Ioan de la Prislop, un cuvios român ale cărui fapte sunt cinstite cu evlavie.
Sfințirea Bisericii Învierii din Ierusalim
Biserica Învierii, cunoscută și sub numele de Biserica Sfântului Mormânt, este unul dintre cele mai importante locuri pentru creștinătate. A fost ridicată în secolul al IV-lea de împăratul Constantin cel Mare, după ce mama sa, Sfânta Elena, a identificat locul răstignirii și învierii Mântuitorului.
Slujba de sfințire a avut loc pe 13 septembrie 335, în prezența a numeroși episcopi și credincioși. A doua zi, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat mulțimii o parte din lemnul Sfintei Cruci, moment ce a stat la baza sărbătorii de pe 14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci.
Ajunul Înălțării Sfintei Cruci
Această zi este una de pregătire spirituală, fiind dedicată reculegerii și rugăciunii. În tradiția ortodoxă, Sfânta Cruce este simbolul central al jertfei și biruinței asupra răului. Credincioșii se îndeamnă la post și la reflecție, pregătindu-se pentru sărbătoarea care urmează.
Sfinți pomeniți pe 13 septembrie
Pe lângă semnificația legată de Ierusalim, ziua de 13 septembrie este dedicată și mai multor sfinți:
-
Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul – primul păgân convertit la creștinism de Sfântul Apostol Petru, devenit episcop și martir în Cezareea Palestinei.
-
Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop – călugăr român care a trăit în secolul al XV-lea, cunoscut pentru viața sa de rugăciune și nevoință în zona Mănăstirii Prislop. A fost canonizat în 1992 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
-
Sfinții Mucenici Gordian, Macrobie, Ilie, Valerian, Zotic și Lucian – mărturisitori ai credinței creștine în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Liciniu.
Tradiții legate de Ziua Crucii (14 septembrie)
Ziua Înălțării Sfintei Cruci, celebrată pe 14 septembrie, este asociată cu numeroase tradiții și obiceiuri populare:
-
Este zi de post și rugăciune în amintirea Patimilor Mântuitorului.
-
În multe zone se sfințesc flori și plante de leac, considerate protectoare ale casei și familiei.
-
Se oferă colaci, lapte, miere sau apă pentru sufletele celor adormiți.
-
Se evită consumul anumitor alimente simbolice (de culoare închisă sau în formă de cruce), în semn de respect.
-
În popor, se crede că această zi aduce schimbarea anotimpului, fiind legată de apariția brumei și migrarea păsărilor.
Rugăciune și reflecție
Zilele de 13 și 14 septembrie sunt momente potrivite pentru reculegere, înnoire sufletească și rugăciune sinceră, în care credincioșii își îndreaptă gândurile către Crucea Mântuitorului, ca simbol al iubirii, speranței și biruinței spirituale.