România ar putea trece prin una dintre cele mai radicale reorganizări administrative din ultimele decenii. Un scenariu intens discutat prevede reducerea numărului de județe, de la cele 41 existente în prezent, la doar 12 structuri administrative mari. O astfel de schimbare ar rescrie complet harta țării și ar avea impact major asupra administrației, economiei și vieții de zi cu zi a cetățenilor.
Potrivit acestui concept de reorganizare, actualele județe nu ar mai exista ca entități administrative distincte, urmând să fie comasate în regiuni extinse, construite în jurul unor mari centre economice și urbane. Practic, mai multe județe mici ar fi absorbite de structuri mai mari, iar granițele administrative cunoscute astăzi ar dispărea complet.
Zonele cele mai afectate ar fi județele cu populație redusă, cu bugete mici și cu infrastructură slab dezvoltată. Acestea ar urma să fie integrate în regiuni mai puternice economic, pierzându-și statutul administrativ, dar nu și identitatea culturală. Reprezentanții acestei idei susțin că scopul nu este ștergerea tradițiilor locale, ci eficientizarea aparatului administrativ și reducerea cheltuielilor publice.
Susținătorii reorganizării afirmă că un număr mai mic de județe ar însemna mai puțină birocrație, instituții mai bine finanțate și o capacitate mai mare de atragere a fondurilor europene. Regiunile mari ar avea mai multă forță economică, administrații mai profesioniste și proiecte de infrastructură mai coerente, dezvoltate la nivel regional, nu fragmentat.
Pe de altă parte, criticii avertizează că o astfel de schimbare ar putea duce la centralizare excesivă și la marginalizarea comunităților mici. Există temeri că deciziile importante s-ar lua prea departe de cetățeni, iar localitățile mai îndepărtate de centrele regionale ar putea fi neglijate. De asemenea, dispariția județelor ar putea crea confuzie administrativă pe termen scurt și ar necesita modificări legislative ample.
Deocamdată, acest scenariu rămâne la nivel de propunere și dezbatere publică, însă simplul fapt că este luat în calcul arată presiunea tot mai mare pentru reformarea statului. Dacă va fi pus în aplicare, România ar intra într-o nouă etapă administrativă, cu doar 12 regiuni mari în locul județelor actuale.