Cuvintele Părintelui Arsenie Boca au rămas, pentru mulți credincioși, repere de îndreptare și trezire sufletească. În predicile și sfaturile sale, duhovnicul vorbea adesea despre legătura dintre viața omului, rânduiala lui spirituală și necazurile care apar în casă, în gospodărie sau în lucrul mâinilor sale.
Potrivit învățăturilor atribuite Părintelui, una dintre pricinile pentru care vin necazuri asupra avutului este rostirea cuvintelor grele și blestemelor. „Unul dintre stăpâni le drăcuie și-atunci să nu se mire dacă i se împlinește cuvântul”, spunea el, subliniind puterea cuvântului rostit. Dumnezeu, arăta părintele, „dă după cuvântul lui”, iar omul poate atrage singur necazul prin vorbire necugetată.
O altă cauză a pagubei este, în viziunea sa, necinstea zilei de Duminică. Părintele avertiza că, dacă Domnul a rânduit o zi de odihnă, omul nu trebuie să o transforme în zi de muncă. „Dacă vei lucra, vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat Duminica, ci și ce-ai lucrat peste săptămână.” Mesajul său era clar: rânduiala spirituală aduce binecuvântare, iar încălcarea ei aduce pierdere.
El îndemna credincioșii să nu pună calculele lumești mai presus de mântuirea sufletului, spunând că guvernele au socotelile lor, însă omul trebuie să-și apere sufletul și credința. În limbajul său simbolic, vorbea despre vremuri grele în care resursele vor fi limitate, folosind expresia „va veni vremea să ceri apă cu bilet” pentru a descrie încercările viitoare.
Părintele mai arăta că paguba vine și atunci când omul își lipește inima de lucruri pieritoare. „Pentru altceva a dat Dumnezeu inima”, spunea el, chemând la desprinderea de materialism și la orientarea inimii către Dumnezeu. Atașamentul excesiv față de avere, în viziunea sa, slăbește legătura cu cerul.
În tradiția populară și în sfaturile duhovnicești atribuite lui, apare și ideea că bunurile dobândite nedrept pot aduce tulburare. Dacă ai cumpărat „din mână rea” sau din furt, trebuie să cureți și să binecuvântezi cele dobândite, pentru că păcatul, spunea el, poate apăsa nu doar asupra omului, ci și asupra pământului și vitelor.
Părintele vorbea și despre influențe rele sau lucrări întunecate care pot afecta gospodăria, dar sublinia că acestea au putere doar atunci când omul nu are ocrotirea lui Dumnezeu. Soluția, în viziunea sa, era limpede: post, rugăciune, spovedanie, sfințirea casei, punerea crucii în curte și chemarea permanentă a ajutorului divin.
O altă cauză a necazurilor, potrivit învățăturilor sale, este nedreptatea legată de pământ sau de bunuri. „Să nu trageți o brazdă din pământul care nu este al vostru”, avertiza el, amintind că jurămintele și păcatele nemărturisite pot apăsa peste generații. Păcatele neispășite trebuie mărturisite și îndreptate de bună voie, pentru a opri pedeapsa care se răsfrânge asupra casei și muncii.
Mesajul central al Părintelui Arsenie Boca rămâne unul de responsabilitate personală: necazurile nu sunt doar întâmplări fără sens, ci pot fi semnale de trezire spirituală. Curățirea inimii, întoarcerea la Dumnezeu și trăirea în dreptate sunt, în viziunea sa, singura cale de a aduce pace și binecuvântare în casă.