Americanii vor să atace Iranul folosind Baza Kogălniceanu. Cum a răspuns România

11

Statele Unite ar fi transmis României o solicitare pentru utilizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu în sprijinul unor eventuale operațiuni legate de Iran, în special pentru activități logistice și de realimentare. În acest context, șeful statului a convocat pentru miercuri, 11 martie 2026, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, potrivit unor surse oficiale.

Reuniunea ar fi fost stabilită într-un interval foarte scurt, de pe o zi pe alta, iar detaliile exacte care urmează să fie analizate nu au fost făcute publice până în acest moment. Informațiile apar pe fondul tensiunilor regionale și al consultărilor constante dintre aliați privind securitatea în zona extinsă a Mării Negre și în Orientul Mijlociu.

Administrația Prezidențială nu a anunțat deocamdată agenda detaliată a întâlnirii, iar confirmările oficiale complete sunt încă așteptate.

Contextul solicitării formulate de SUA

Potrivit informațiilor disponibile, Washingtonul ar urmări folosirea infrastructurii de la Mihail Kogălniceanu ca punct de tranzit, coordonare și sprijin tehnic pentru aeronave implicate în eventuale misiuni care au legătură cu Iranul. O asemenea variantă este explicată prin poziționarea strategică a bazei, accesul rapid către Marea Neagră și conectarea cu alte facilități aliate din regiune.

Baza militară românească a avut, de-a lungul timpului, un rol important în sprijinirea operațiunilor externe ale partenerilor, inclusiv în etapele de repatriere a militarilor din Afganistan. Surse menționează că și anul trecut ar fi existat o solicitare asemănătoare din partea Statelor Unite, în perspectiva unor acțiuni îndreptate împotriva Iranului, însă utilizarea efectivă a bazei nu a mai fost necesară la acel moment.

În prezent, discuțiile legate de folosirea facilității românești pentru realimentare și tranzit fac parte din dialogul obișnuit dintre aliați, în care statele își stabilesc contribuțiile în funcție de evoluțiile de securitate. Totodată, se subliniază că o asemenea utilizare are în principal un caracter logistic și nu presupune implicarea directă a României în acțiuni de luptă.

Ce ar putea fi analizat în cadrul CSAT

Pe agenda ședinței de miercuri, 11 martie 2026, s-ar putea afla evaluări legate de riscurile și implicațiile pentru România, de fluxurile de tranzit aerian, precum și de coordonarea cu aliații în domeniul securității aeriene și al apărării. Un alt subiect menționat de surse privește situația din Ucraina, mai ales în contextul vizitei președintelui Volodimir Zelenski, așteptată joi, 12 martie 2026, la București.

În esență, autoritățile române iau în calcul atât respectarea angajamentelor asumate în NATO, cât și cerințele de securitate națională, precum protejarea infrastructurii critice, menținerea controlului asupra spațiului aerian și coordonarea permanentă cu partenerii externi. În paralel, dimensiunea diplomatică rămâne activă, cu accent pe limitarea riscurilor de escaladare și pe respectarea dreptului internațional.

CSAT poate stabili parametrii tehnici și procedurali ai acestei cooperări, de la eventuale autorizări temporare până la trasee de zbor și reguli de interoperabilitate, astfel încât orice misiune de sprijin logistic să se desfășoare în condiții de siguranță. Cu toate acestea, orice decizie finală va trebui urmată de comunicări oficiale din partea instituțiilor competente.

Până la apariția unor precizări suplimentare, rămân valabile informațiile potrivit cărora Palatul Cotroceni nu a publicat ordinea de zi a ședinței. Baza Mihail Kogălniceanu este amplasată în apropierea aeroportului cu același nume, în zona portului Constanța, și găzduiește contingente aliate și capabilități de sprijin pentru activități comune.