Miercuri, 18 martie 2026, Iranul a lansat o ripostă de amploare și a anunțat atacuri cu rachete balistice asupra orașului Tel Aviv, vizând, potrivit relatărilor apărute, și alte state din Orientul Mijlociu, printre care Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Operațiunea a fost prezentată de partea iraniană drept un act de răzbunare după uciderea a doi comandanți sau lideri asociați regimului de la Teheran.
Gardienii Revoluției au transmis că Tel Avivul a fost lovit în cadrul unui nou val ofensiv, descris oficial ca parte din „valul 61” al operațiunilor iraniene. Mesajul difuzat de autoritățile de la Teheran a insistat asupra caracterului de represalii al acțiunii și a încadrat atacul într-o etapă nouă a confruntării.
În comunicările oficiale au fost menționate mai multe tipuri de rachete, între care Khorramshahr-4, Qadr, Emad și Kheibar Shekan. În paralel, pe rețelele sociale au apărut imagini și filmări care surprind lumini portocalii pe cer, explozii și puncte de impact în zone urbane, acestea fiind prezentate drept efecte ale atacurilor cu rachete lansate de Iran.
Materialele distribuite online au descris scene dramatice din Tel Aviv, cu reflexii puternice pe cerul nopții și fum ridicându-se din diferite puncte ale orașului. Unele dintre mesajele virale au susținut că impacturile au provocat incendii și distrugeri în zone rezidențiale, în timp ce altele au făcut referire la prezența unor posibile muniții cu dispersie observate deasupra centrului Israelului.
În primele ore de după declanșarea salvelor, informațiile au circulat fragmentat, iar multe dintre relatări s-au bazat pe imagini distribuite din teren și pe postări neoficiale. Accentul a fost pus în special pe intensitatea atacului, pe diversitatea tipurilor de rachete utilizate și pe faptul că loviturile au fost prezentate ca parte a unei campanii militare mai ample.
Teheranul a legat direct această operațiune de moartea lui Ali Larijani și a altor apropiați ai regimului. În mesajele oficiale au fost invocate funcțiile importante ocupate de acesta de-a lungul timpului, inclusiv cea de secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională, fost președinte al Parlamentului și consilier al liderului suprem. Autoritățile iraniene nu au oferit însă detalii suplimentare despre circumstanțele în care s-au produs decesele, dar au folosit acest episod drept justificare pentru noua escaladare militară.
Atacul a fost prezentat ca parte a unei „noi faze de luptă”, iar „valul 61” a fost descris drept continuarea unei campanii mai largi, în care Iranul folosește platforme balistice din generații diferite pentru a lovi ținte considerate strategice. În același timp, imaginile distribuite online au surprins explozii și lumini intense reflectate pe cerul nocturn, observate din mai multe zone ale Tel Avivului.
Pe lângă atacurile îndreptate împotriva Israelului, în mesajele inițiale au fost menționate și alte state din Orientul Mijlociu, între care Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Totuși, în această fază nu au fost oferite detalii tehnice clare despre traseele rachetelor sau despre eventualele puncte de impact din aceste țări.
În ansamblu, comunicarea publică a autorităților iraniene s-a concentrat pe ideea de represalii și pe demonstrația de forță, subliniind tipurile de armament utilizate și dimensiunea operațiunii. În lipsa unor date complete și verificate despre pagube și victime, primele ore după atac au fost dominate de informații parțiale, imagini spectaculoase și reacții intense în mediul online.