Două cutremure au fost înregistrate în România luni dimineață, pe 23 martie 2026, la doar trei minute distanță unul de celălalt. Ambele evenimente au fost raportate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și au avut magnitudini reduse, specifice mișcărilor tectonice slabe care apar destul de des în zonele seismice active ale țării. Pentru populație, astfel de seisme sunt, de cele mai multe ori, abia perceptibile sau chiar nu sunt simțite deloc.
Primul seism s-a produs la ora locală 06:52:35, în zona seismică Făgăraș–Câmpulung, în județul Argeș. Acesta a avut magnitudinea ml 2,1 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 5,1 kilometri. Epicentrul a fost localizat la circa 46 de kilometri nord-vest de Târgoviște, 52 de kilometri sud-vest de Brașov și 54 de kilometri nord-est de Pitești. De asemenea, s-a aflat la aproximativ 66 de kilometri est de Râmnicu Vâlcea, 76 de kilometri nord-vest de Ploiești, 80 de kilometri sud-vest de Sfântu Gheorghe și 97 de kilometri sud-est de Sibiu.
La doar trei minute mai târziu, la ora 06:55:40, a fost detectat al doilea cutremur, de această dată în zona seismică Vrancea, în județul Buzău. Acesta a avut magnitudinea ml 2,9 și s-a produs la o adâncime mult mai mare, de aproximativ 144,2 kilometri, caracteristică specifică zonei Vrancea. Epicentrul a fost situat la aproximativ 53 de kilometri vest de Focșani, 59 de kilometri nord-vest de Buzău, 61 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 70 de kilometri est de Brașov și 85 de kilometri nord-est de Ploiești.
În ambele situații, valorile indicate de INFP încadrează aceste mișcări în categoria cutremurelor slabe. Asta înseamnă că, în mod obișnuit, ele nu provoacă pagube și sunt resimțite doar rareori, mai ales de către persoanele aflate foarte aproape de epicentru. În cazul seismului din Vrancea, adâncimea mare reduce în mod natural efectele la suprafață. În schimb, cutremurele de mică adâncime, precum cel din zona Făgăraș–Câmpulung, pot fi uneori percepute local, chiar dacă sunt de scurtă durată și intensitate redusă.
Zona Făgăraș–Câmpulung este cunoscută pentru apariția periodică a unor micro-seisme, pe fondul contactului dintre structuri geologice diferite. Regiunea Vrancea, în schimb, rămâne cea mai cunoscută zonă seismică a României, prin cutremurele sale intermediare și adânci, care pot transmite undele pe distanțe mai mari. Chiar și așa, atunci când magnitudinea este sub 3,0, efectele asupra infrastructurii sunt, în general, inexistente.
Chiar dacă au fost slabe, astfel de seisme sunt un bun prilej pentru reamintirea regulilor de bază în caz de cutremur. Dacă vă aflați în interior, este recomandat să vă păstrați calmul, să vă adăpostiți lângă obiecte solide de mobilier și să nu folosiți liftul. De asemenea, este bine să evitați apropierea de geamuri, rafturi instabile sau obiecte suspendate. După încetarea mișcării, este indicat să verificați, pe cât posibil, instalațiile de gaz și electricitate și să urmăriți informațiile transmise de autorități.
Monitorizarea activității seismice rămâne activă, iar datele înregistrate în această dimineață se adaugă tabloului zilnic al mișcărilor tectonice din România, unde intensitatea și adâncimea variază în funcție de particularitățile fiecărei regiuni seismice.