Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis la data de 19 ianuarie 2026 că vârsta de pensionare a militarilor nu mai poate fi majorată peste nivelul deja stabilit, explicând că o astfel de decizie ar provoca nemulțumiri la nivel european. Potrivit declarațiilor sale, orice nouă intervenție care ar împinge pragul de pensionare peste limita deja aprobată ar putea genera reacții negative din partea Comisiei Europene, într-un context în care România și-a asumat deja o anumită direcție în această privință.
Oficialul a reamintit că ultima modificare legislativă importantă pe tema pensionării militarilor a avut loc în anul 2023, moment în care a fost stabilit un calendar clar și etapizat pentru creșterea vârstei-standard de pensionare. Baza de la care s-a pornit este cea de 60 de ani, fixată încă din 2015, iar planul aprobat prevede o majorare treptată până la 65 de ani. Această creștere nu se produce brusc, ci este distribuită în timp, tocmai pentru a permite o adaptare predictibilă atât pentru instituțiile din sistemul de apărare, cât și pentru persoanele aflate în cariera militară.
În explicațiile oferite, Florin Manole a subliniat că actualul cadru legislativ este deja suficient de clar și că sistemul are parametri bine definiți. Potrivit acestuia, vârsta-standard este în curs de creștere pas cu pas, în baza actelor normative adoptate în 2023, iar această formulă graduală a fost aleasă tocmai pentru a evita schimbările bruște și pentru a oferi stabilitate. În același timp, el a arătat că, asemenea altor categorii profesionale, și personalul militar poate beneficia, în anumite condiții, de mecanisme de pensionare anticipată, fără ca aceste opțiuni să modifice însă ținta finală a vârstei de pensionare pentru limită de vârstă.
Mesajul transmis de ministru este că discuțiile despre o nouă majorare, peste ceea ce este deja prevăzut în lege, nu mai sunt luate în calcul. În opinia sa, după ce a fost stabilit un traseu clar de creștere până la 65 de ani, orice încercare de a ridica și mai sus pragul de pensionare ar depăși cadrul convenit și ar risca să creeze tensiuni în raport cu angajamentele asumate de România. Tocmai de aceea, el a formulat foarte direct ideea că un asemenea pas ar supăra cu siguranță Comisia Europeană, semnalând că problema nu este doar una internă, ci și una care ține de relația cu partenerii europeni și de respectarea unor linii deja trasate.
Oficialul a insistat asupra faptului că, în acest moment, accentul cade pe aplicarea calendarului deja aprobat, nu pe redesenarea regulilor. Cu alte cuvinte, ministerul nu are în vedere o nouă schimbare care să împingă vârsta de pensionare mai departe, ci urmărește implementarea etapelor deja stabilite. Pentru militarii aflați în activitate, această abordare înseamnă mai multă predictibilitate și posibilitatea de a-și planifica parcursul profesional în raport cu repere clare, cunoscute din timp.
Totodată, Florin Manole a atras atenția că existența mecanismelor de pensionare anticipată nu trebuie confundată cu modificarea vârstei-standard. Aceste opțiuni rămân disponibile în anumite condiții și țin cont de specificul meseriei militare, de particularitățile activității în structuri operative și de uzura profesională asociată unei astfel de cariere. Cu toate acestea, ele nu schimbă obiectivul general stabilit pentru pensionarea la limită de vârstă, care urmează traseul deja prevăzut în lege.
În plan administrativ, mesajul ministerului este unul orientat spre continuitate și stabilitate. Cadrul stabilit în 2023 rămâne în vigoare, iar vârsta-standard, care a pornit de la 60 de ani, va urca gradual până la 65 de ani. Pentru personalul militar, acest orizont oferă repere clare în privința finalului de carieră și a opțiunilor disponibile pe parcurs. Astfel, accentul rămâne pe respectarea etapelor deja fixate, fără deschiderea unor noi discuții privind o majorare suplimentară.
În esență, poziția exprimată de ministrul Muncii este că sistemul are deja trasată direcția și că această direcție nu va fi schimbată printr-o nouă creștere a vârstei de pensionare. După stabilirea unui drum gradual spre 65 de ani, orice altă majorare ar fi considerată problematică atât din punct de vedere intern, cât și în relația cu instituțiile europene. Pentru moment, obiectivul rămâne aplicarea regulilor existente și păstrarea unui cadru predictibil pentru toți cei vizați.