Mai multe orașe din Germania au început, încă de anul trecut, să aplice măsuri mai dure în privința accesului la ajutoare sociale pentru imigranții veniți din România și Bulgaria. Potrivit informațiilor apărute în presa germană, autoritățile locale nu se limitează doar la retragerea beneficiilor financiare, ci au trecut și la emiterea unor decizii de părăsire a teritoriului pentru anumite persoane vizate de controale.
Datele prezentate pentru anul 2025 arată că 1.181 de cetățeni români și bulgari au intrat în atenția autorităților din orașe precum Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen. Acțiunile se înscriu într-o strategie mai amplă prin care administrațiile locale încearcă să combată ceea ce consideră a fi fraude sau folosirea abuzivă a sistemului de asistență socială.
Cele mai multe intervenții au fost înregistrate în Duisburg, unde beneficiile sociale au fost retrase în 556 de cazuri. În Gelsenkirchen au fost revocate ajutoarele în 506 situații, iar în Dortmund au fost analizate și sancționate 116 dosare. În Hagen, măsura a fost aplicată în trei cazuri. Diferențele dintre orașe arată că autoritățile locale au o marjă mare de interpretare și aplicare a regulilor, ceea ce face ca măsurile să nu fie uniforme de la o municipalitate la alta.
La baza acestor decizii stă interpretarea autorităților locale potrivit căreia unele persoane ar ocupa locuri de muncă doar formal, pentru a îndeplini condiția minimă necesară obținerii accesului la ajutoare sociale. Deși legislația europeană permite cetățenilor Uniunii Europene să primească beneficii în statul gazdă chiar și în cazul unor contracte part-time sau pe perioadă determinată, autoritățile pot interveni atunci când apreciază că veniturile obținute sunt prea mici pentru a demonstra o independență financiară reală.
În astfel de situații, administrațiile locale pot concluziona că dreptul de ședere bazat pe muncă nu mai este justificat și pot decide retragerea beneficiilor sau chiar obligarea persoanelor să părăsească Germania. Potrivit relatărilor din presa germană, aceste măsuri au fost confirmate de mai multe ori și în instanță.
Un exemplu invocat este Gelsenkirchen, unde autoritățile aplică o regulă clară: persoanele ale căror venituri sunt sub o treime din costurile minime de trai nu mai pot beneficia de ajutoare sociale. Regula este aplicată inclusiv în cazul familiilor. La Hagen, autoritățile locale au anunțat deja că intenționează să intensifice acest tip de măsuri, considerând că actualele reguli europene sunt prea permisive.
Primarul din Hagen a criticat în mod direct pragul minim prevăzut de legislația europeană, potrivit căruia o activitate de numai 5,5 ore pe săptămână poate oferi statutul legal de angajat și, implicit, accesul la beneficii sociale. În opinia sa, un asemenea nivel de muncă aduce doar venituri foarte mici, însă este suficient pentru a deschide accesul la sistemul de asistență.
În același timp, chiar autoritățile locale recunosc faptul că situația este mai complicată decât pare la prima vedere. Economia germană are nevoie de forță de muncă, inclusiv din rândul imigranților români și bulgari, iar problema apare mai ales atunci când o parte a societății percepe imigrația ca fiind motivată în principal de accesul la ajutoare sociale. Această percepție alimentează tensiuni și reacții de respingere în comunitățile locale.
Cea mai sensibilă parte a întregii situații este însă impactul real pe care îl au aceste măsuri asupra oamenilor vizați. În Hagen, de exemplu, trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar peste jumătate dintre ei sunt înregistrați la centrul local pentru ocuparea forței de muncă. Potrivit autorităților, costurile anuale asociate acestui fenomen ajung la aproximativ zece milioane de euro. Tocmai de aici pornește și miza uriașă a subiectului: pe de o parte, Germania are nevoie de muncitori, iar pe de altă parte, administrațiile locale încearcă să limiteze accesul la beneficii pentru cei despre care consideră că nu contribuie suficient. Această confruntare între nevoia de forță de muncă, presiunea bugetară și percepția publică transformă cazul românilor și bulgarilor într-unul dintre cele mai delicate subiecte sociale din Germania.