ANAF accelerează controalele privind veniturile care nu pot fi justificate, iar noile măsuri vizează în special zone ale economiei digitale, precum videochatul, influencer marketingul și activitățile desfășurate prin platforme online.
Instituția urmărește proceduri mai rapide și o colectare mai eficientă a sumelor datorate bugetului de stat, într-un context în care verificările fiscale se intensifică la nivel național.
Una dintre cele mai importante schimbări privește modul în care inspectorii antifraudă pot acționa. Până acum, aceștia nu puteau aplica direct impozitarea de 70% pentru veniturile considerate nejustificate. Dosarele trebuiau trimise către alte structuri, ceea ce prelungea procedurile și întârzia emiterea deciziilor.
Noua abordare permite inspectorilor să aplice mai rapid taxarea asupra veniturilor nedeclarate sau nejustificate descoperite în timpul controalelor. Scopul este reducerea birocrației și recuperarea mai rapidă a sumelor care ar trebui să ajungă la buget.
Pentru contribuabili, acest lucru înseamnă că momentul în care ANAF consideră un venit drept nejustificat poate fi urmat mai repede de o decizie de impunere. Termenele de contestare rămân valabile, însă traseul administrativ devine mai scurt.
Taxarea de 70% vizează veniturile pentru care persoana verificată nu poate demonstra proveniența legală sau declararea corectă. ANAF urmărește astfel să descurajeze ascunderea surselor reale de bani și fragmentarea încasărilor pentru evitarea obligațiilor fiscale.
Economia digitală se află în prim-planul acestor verificări. În domenii precum videochatul, influencer marketingul, crearea de conținut sau activitatea pe platforme online, veniturile pot veni din mai multe surse: contracte de publicitate, abonamente, bacșișuri digitale, plăți din străinătate sau colaborări punctuale.
Tocmai această diversitate a încasărilor poate crea probleme dacă nu există documente clare. Contractele, facturile, extrasele bancare, rapoartele de plată de pe platforme și dovezile privind veniturile obținute din străinătate devin esențiale pentru justificarea sumelor.
ANAF transmite astfel că lipsa documentelor nu mai poate fi tratată superficial. Persoanele care obțin bani din activități online trebuie să își organizeze evidențele și să își declare corect veniturile, indiferent dacă acestea provin din România sau din afara țării.
Drepturile contribuabililor rămân însă valabile. Cei verificați pot avea acces la documentele controlului, pot oferi explicații, pot prezenta probe și pot contesta deciziile de impunere în termenele prevăzute de lege.
În dezbaterea publică a fost invocat și cazul lui Mădălin Feraru, ca exemplu al modului în care autoritățile tratează veniturile considerate fără acoperire. Situația arată tensiunea dintre nevoia statului de a combate evaziunea și dreptul fiecărui contribuabil de a explica proveniența banilor.
Verificările pornesc, de obicei, de la diferențe între veniturile declarate și cheltuielile observate, tranzacții repetate, activitate economică evidentă fără declarații fiscale sau lipsa unor documente justificative. În astfel de cazuri, cel verificat trebuie să demonstreze, prin acte, că banii au o proveniență legală.
Cel mai important detaliu este că ANAF nu mai vrea să lase timp pierdut între constatare și impunere. Inspectorii antifraudă vor putea acționa mai direct, iar veniturile nejustificate pot fi taxate mai rapid cu 70%.
Pentru influenceri, creatori de conținut, persoane care activează în videochat sau antreprenori din mediul digital, mesajul este clar: fiecare sumă încasată trebuie susținută cu documente. În lipsa lor, riscul fiscal crește considerabil.
În perioada următoare, controalele vor pune accent pe plăți online, transferuri internaționale, contracte atipice și venituri obținute prin platforme digitale. O evidență clară nu mai este doar o recomandare, ci o condiție esențială pentru a evita problemele cu autoritățile fiscale.