Premierul Ilie Bolojan a reacționat ferm după depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului pe care îl conduce. În centrul mesajului său s-au aflat două critici importante: modul în care a fost construit demersul opoziției și lipsa unei alternative clare de guvernare.
Bolojan a susținut că, într-o democrație matură, o moțiune de cenzură nu ar trebui să fie doar un instrument de blocaj politic. În opinia sa, un asemenea demers trebuie să vină și cu o propunere concretă pentru ceea ce urmează după eventuala cădere a Guvernului.
Premierul a invocat exemple din alte state europene, unde o moțiune împotriva unui executiv este însoțită de o soluție politică limpede: un premier propus, o echipă pregătită și un program de guvernare. Fără aceste elemente, spune el, riscul este ca țara să intre într-o zonă de incertitudine administrativă.
În viziunea lui Bolojan, alianța formată în jurul PSD, AUR și PACE – Întâi România a venit cu acuzații dure, dar nu și cu un plan coerent pentru „ziua de după”. El consideră că parlamentarii care vor vota moțiunea trebuie să răspundă unei întrebări esențiale: ce va înlocui actualul Guvern?
Premierul a numit demersul opoziției „moțiunea stingem lumina”, sugerând că documentul ar critica actuala guvernare fără să ofere o variantă constructivă. În mesajul său, Bolojan a insistat că nu a fost „comod” pentru cei obișnuiți cu risipa, cu nerespectarea angajamentelor sau cu evitarea responsabilității.
Un capitol important al reacției sale a vizat economia. Premierul a spus că România nu își mai permite să trateze bugetul public ca pe o rezervă fără limită. În opinia sa, statul trebuie să își gestioneze banii cu rigoare, să limiteze deficitele și să prioritizeze investițiile esențiale.
Bolojan a comparat situația bugetului public cu cea a unei gospodării. A explicat că, așa cum o familie cu rate nu poate cheltui fără măsură, nici statul nu își poate permite să acumuleze datorii fără să țină cont de consecințe.
Premierul a atras atenția și asupra costurilor mari ale dobânzilor pentru datoria publică, pe care le-a prezentat ca pe o povară serioasă pentru buget. Din acest motiv, el a apărat ideea disciplinei financiare și a unei administrări mai prudente a resurselor publice.
Un alt subiect abordat a fost energia. Bolojan a susținut că prețurile nu pot scădea real fără creșterea producției interne. El a criticat situația autorizațiilor de racordare la rețea emise fără investiții concrete, afirmând că multe proiecte au rămas doar pe hârtie.
Potrivit premierului, aceste autorizații ar fi ajuns să blocheze accesul investitorilor serioși și să creeze distorsiuni într-un domeniu strategic. El a vorbit despre necesitatea schimbării regulilor, astfel încât proiectele reale să poată avansa, iar rețeaua energetică să nu fie sufocată de documentații fără acoperire.
Moțiunea depusă de opoziție poartă titlul „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. Documentul este susținut de parlamentarii PSD, AUR și PACE – Întâi România.
La prezentarea textului în plen, premierul Ilie Bolojan nu a fost prezent. Nici ministrul de Interne, Sorin Grindeanu, nu s-a aflat în sală. Documentul a fost citit de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Dezbaterea și votul final asupra moțiunii sunt programate pentru 5 mai. Până atunci, partidele își vor calcula atent pozițiile, iar negocierile politice ar putea decide soarta Guvernului.
Partea cea mai importantă a mesajului transmis de Ilie Bolojan este că, în opinia sa, opoziția cere demiterea Guvernului fără să prezinte un plan clar pentru perioada următoare. Premierul avertizează că o moțiune fără alternativă poate crea instabilitate, mai ales într-un moment în care economia și sectorul energetic au nevoie de decizii ferme.
În final, Bolojan transmite că rămâne deschis dialogului cu parlamentarii care caută explicații și soluții, nu doar mesaje politice. Argumentul său principal este că România are nevoie de responsabilitate bugetară, reguli clare în energie și o guvernare care să nu lase în urmă un vid administrativ, indiferent de rezultatul votului din Parlament.