Un studiu realizat la Universitatea Babeș-Bolyai atrage atenția asupra unei probleme majore pentru sistemul public de pensii din România. În următorii zece ani, aproximativ două milioane de persoane ar urma să iasă la pensie, ceea ce va pune o presiune tot mai mare pe un mecanism deja afectat de dezechilibre demografice și economice.
Principala concluzie a cercetării este simplă, dar îngrijorătoare: numărul celor care contribuie la sistem scade, în timp ce numărul beneficiarilor crește. Raportul dintre salariați și pensionari devine tot mai fragil, într-un context în care România se confruntă cu emigrație ridicată, natalitate redusă și schimbări importante pe piața muncii.
„Valul decrețeilor” poate schimba radical sistemul de pensii
În prezent, aproximativ 5 milioane de români primesc pensie, în timp ce în jur de 7,7 milioane de persoane sunt angajate. La prima vedere, raportul pare încă suportabil. Problema apare însă atunci când sunt analizate generațiile numeroase născute la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70, cunoscute drept generația „decrețeilor”.
Acești români se apropie rapid de vârsta pensionării. În momentul în care un număr atât de mare de angajați va ieși din activitate într-un interval relativ scurt, presiunea asupra bugetului public de pensii va crește considerabil.
Pe termen lung, situația devine și mai complicată. Proiecțiile demografice arată că, până în 2070, populația activă a României ar putea scădea spre 5,6 milioane de angajați sau chiar până la 4,2 milioane, în funcție de scenariile luate în calcul. În spatele acestor cifre se află două realități greu de ignorat: milioane de români plecați la muncă în străinătate și o natalitate aflată de ani buni pe un trend descendent.
Această combinație produce un dezechilibru evident: tot mai puțini salariați vor trebui să susțină tot mai mulți pensionari. Într-un astfel de sistem, orice criză economică, orice scădere a numărului de angajați sau orice creștere bruscă a cheltuielilor poate deveni mult mai greu de gestionat.
Presiune tot mai mare pe bugetul public
Efectele se văd deja în buget. Deficitul sistemului public de pensii a fost de aproximativ 2,5% din PIB în 2022, iar specialiștii avertizează că acesta ar putea depăși 5% în anii următori, pe măsură ce numărul pensionarilor va crește.
O altă problemă importantă este faptul că aproape o cincime dintre românii apți de muncă lucrează în afara țării. Asta înseamnă că mulți dintre cei care ar putea contribui la sistemul public de pensii nu plătesc contribuții în România, ceea ce reduce și mai mult baza de finanțare.
Cheltuielile cu pensiile cresc de la an la an, iar statul a ajuns să se împrumute pentru a putea acoperi obligațiile curente. În paralel, au fost introduse sau pregătite mai multe reforme, precum recalcularea pensiilor pe baza punctelor, indexări automate și măsuri privind apropierea vârstelor de pensionare, în acord cu direcțiile europene și angajamentele asumate prin PNRR.
Cu toate acestea, experții avertizează că măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a rezolva problema de fond. Sistemul rămâne vulnerabil, iar presiunea va deveni mai puternică odată cu pensionarea generațiilor numeroase.
Ce pensii ar putea primi generațiile viitoare
Una dintre cele mai îngrijorătoare estimări privește raportul dintre prima pensie și ultimul salariu. În prezent, acest indicator este situat în jurul valorii de 46%. Potrivit proiecțiilor, până în 2070 ar putea coborî spre aproximativ 24%.
Cu alte cuvinte, românii care vor ieși la pensie în următoarele decenii ar putea primi, la începutul pensionării, doar aproximativ un sfert din ultimul venit salarial. Pentru mulți viitori pensionari, această diferență ar putea însemna o scădere drastică a nivelului de trai.
Analistul financiar Adrian Negrescu descrie situația ca pe o „bombă cu ceas” care ar putea deveni critică în următorii 6–7 ani, odată cu ieșirea la pensie a angajaților născuți în anii ’60 și ’70.
„Fenomenul este precum o bombă cu ceas care ticăie și care riscă să explodeze în următorii 6-7 ani. Pentru că vor începe să iasă la pensie angajații născuți în anii 60-70 și vor pune o presiune uriașă pe economie”, a avertizat acesta.
Potrivit analistului, în aproximativ un deceniu numărul pensionarilor ar putea ajunge egal sau chiar mai mare decât cel al contribuabililor activi. Într-un asemenea scenariu, administrarea sistemului de pensii ar deveni extrem de dificilă, iar orice dezechilibru economic ar putea avea efecte directe asupra plăților.
Tinerii intră greu pe piața muncii
O altă problemă care agravează situația este participarea redusă a tinerilor pe piața muncii. Rata de ocupare pentru grupa de vârstă 15–24 de ani este de doar 17,9%, ceea ce înseamnă că prea puțini tineri contribuie activ la sistem.
Pentru un mecanism bazat pe solidaritatea dintre generații, acest detaliu este esențial. Sistemul public de pensii funcționează atâta timp cât există suficienți angajați care contribuie pentru plata pensiilor actuale. Când baza de contributori se îngustează, iar numărul beneficiarilor crește, presiunea devine tot mai greu de susținut.
Pe termen scurt, cea mai mare provocare va fi pensionarea generației „decrețeilor”, un val care ar urma să se manifeste puternic după 2030 și să se întindă pe o perioadă de 6–7 ani. Atunci, sistemul va trebui să gestioneze un număr tot mai mare de dosare de pensie, în timp ce numărul celor care alimentează fondul public riscă să stagneze sau să scadă.
În final, studiul arată că România se apropie de un moment dificil pentru sistemul de pensii. Fără o bază mai mare de contributori, fără o creștere reală a ocupării și fără măsuri care să țină cont de evoluțiile demografice, presiunea asupra bugetului va continua să crească, iar generațiile viitoare ar putea resimți cel mai dur efectele acestui dezechilibru.