Discuția a revenit în prim-plan pe 7 mai 2026, în contextul scenariilor politice privind desemnarea unui nou Guvern, după căderea Cabinetului condus de Ilie Bolojan.
Gabriel Andronache a explicat că decizia Curții Constituționale din 2020 clarifică situațiile în care un premier demis prin votul Parlamentului poate fi desemnat din nou. Potrivit acestuia, nu este vorba despre o posibilitate fără limite, ci despre o re-nominalizare care poate avea loc doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții politice și constituționale.
Ilie Bolojan ar putea fi propus din nou premier
Prima condiție invocată de Gabriel Andronache ține de intenția președintelui. Acesta a arătat că o nouă desemnare poate avea loc dacă șeful statului nu urmărește declanșarea alegerilor anticipate.
„Președintele României nu urmărește să provoace alegeri anticipate”, a precizat Andronache.
În această logică, președintele Nicușor Dan ar putea decide să îl desemneze din nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru, dacă apreciază că există o soluție politică viabilă și că nu se dorește intrarea într-un scenariu de anticipate.
A doua condiție menționată vizează formarea unei noi majorități parlamentare, diferită de cea care a susținut Guvernul înainte de moțiunea de cenzură. Cu alte cuvinte, re-desemnarea nu ar trebui să reproducă exact aceeași formulă politică respinsă de Parlament.
„Nouă majoritate parlamentară care să nu fie formată din aceleași partide care formau majoritatea înainte de moțiunea de cenzură”, a explicat Gabriel Andronache.
Această condiție are rolul de a evita situația în care votul de neîncredere dat de Parlament ar fi ignorat prin simpla reluare a aceleiași formule guvernamentale. O eventuală re-nominalizare a lui Ilie Bolojan ar trebui, așadar, să vină la pachet cu o nouă construcție politică și cu o susținere parlamentară diferită.
Ce înseamnă precedentul CCR din 2020
Decizia Curții Constituționale din 2020 este invocată acum ca precedent important. Ea stabilește cadrul în care un premier demis poate fi propus din nou, dar cu respectarea unor limite. Gabriel Andronache a vorbit despre existența a trei condiții, dintre care două au fost evidențiate explicit: intenția președintelui de a nu forța alegeri anticipate și existența unei noi majorități parlamentare.
Din punct de vedere procedural, pașii rămân cei prevăzuți de Constituție. Președintele trebuie să consulte partidele parlamentare, apoi să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul propus trebuie să prezinte în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar noul Cabinet poate fi instalat doar dacă obține votul de încredere.
Prin urmare, o eventuală nouă desemnare a lui Ilie Bolojan nu ar însemna automat revenirea acestuia la Palatul Victoria. Totul ar depinde de voturile din Parlament și de capacitatea partidelor de a forma o majoritate funcțională.
Reamintirea acestui mecanism vine într-un moment politic complicat, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În interpretarea prezentată de Gabriel Andronache, o nouă nominalizare este posibilă, dar numai dacă președintele consideră această variantă oportună și dacă în Parlament se conturează o altă susținere politică decât cea care a fost sancționată prin moțiune.
Mesajul liderului deputaților PNL a fost transmis pe rețelele sociale în cursul zilei de 7 mai 2026 și vine să clarifice una dintre cele mai discutate teme ale momentului: dacă un premier demis poate sau nu să fie propus din nou pentru conducerea Guvernului. Concluzia este că, din punct de vedere constituțional, varianta nu este exclusă, însă succesul ei depinde exclusiv de negocierile politice și de votul Parlamentului.