Decizia a fost anunțată în cadrul unei conferințe de presă organizate luni, 18 mai 2026, după valul de reacții apărut în spațiul public în urma votului acordat de juriul Republicii Moldova la Eurovision.
Conducătorul instituției a declarat că își asumă public responsabilitatea pentru situația creată, chiar dacă a subliniat că nu a intervenit în activitatea membrilor juriului, nu le-a transmis indicații și nu a influențat în niciun fel opțiunile acestora. Totuși, acesta a admis că rezultatul final a fost unul „neobișnuit” și „grav”, mai ales prin prisma sensibilităților istorice, culturale și emoționale pe care Republica Moldova le are în raport cu România și Ucraina.
Vlad Țurcanu a explicat că, în acest context, gestul său nu trebuie privit doar ca o demisie administrativă, ci ca un semnal de responsabilitate publică. El a insistat asupra faptului că relația de fraternitate dintre Chișinău și București rămâne una profundă, iar respectul și recunoștința față de Ucraina, țară care continuă să treacă printr-un sacrificiu uriaș, nu pot fi puse sub semnul întrebării de un simplu punctaj acordat într-un concurs muzical.
„Atitudinea noastră față de Ucraina nu este de zero puncte, iar sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a transmis Vlad Țurcanu în fața presei.
Potrivit acestuia, după reacțiile apărute, a devenit tot mai greu ca opinia publică să separe decizia tehnică a juriului de mesajul simbolic perceput în societate. Din acest motiv, demisia a fost considerată o soluție necesară pentru a proteja credibilitatea instituției și pentru a evita transformarea situației într-un conflict de imagine între state apropiate, legate prin valori comune, istorie, limbă și afinități culturale.
Juriul național al Republicii Moldova a fost alcătuit din șapte membri: Andrei Zapșa, director general adjunct pentru dezvoltare la Teleradio Moldova, interpreții Pavel Orlov și Cătălina Solomac, ambii finaliști ai etapei naționale Eurovision 2026, dirijorul Ilona Stepan, realizatoarea Victoria Cușnir, Stanislav Goncear și Corina Caireac. Faptul că printre membrii juriului s-au aflat și foști concurenți ai selecției interne a generat discuții privind oportunitatea acestei componențe, însă organizatorii au precizat că procedurile oficiale au fost respectate.
Punctajul acordat de juriul Republicii Moldova a fost cel care a declanșat întreaga controversă. Polonia a primit 12 puncte, Israel 10 puncte, Grecia 8 puncte, Bulgaria 7 puncte, Norvegia 6 puncte, Cehia 5 puncte, Australia 4 puncte, România 3 puncte, Franța 2 puncte, iar Italia 1 punct. Ucraina nu a primit niciun punct, lucru care a stârnit nemulțumiri puternice și a alimentat numeroase reacții critice.
În declarațiile sale, Vlad Țurcanu a precizat că procesul de jurizare a urmat pașii tehnici obișnuiți, însă rezultatul final a provocat o reacție care a depășit cadrul strict al competiției. Fostul director general a vorbit despre nevoia de prudență, respect și responsabilitate instituțională, mai ales atunci când deciziile culturale sau artistice pot avea ecouri diplomatice și emoționale.
Prin demisia sa, acesta a încercat să transmită că valorile parteneriatului cu România și sprijinul moral față de Ucraina rămân neschimbate, indiferent de votul exprimat de un juriu într-o finală Eurovision.
Distribuirea completă a punctelor oferite de juriul Republicii Moldova a fost: 12 puncte pentru Polonia, 10 puncte pentru Israel, 8 puncte pentru Grecia, 7 puncte pentru Bulgaria, 6 puncte pentru Norvegia, 5 puncte pentru Cehia, 4 puncte pentru Australia, 3 puncte pentru România, 2 puncte pentru Franța și 1 punct pentru Italia.