Direcția anunțată de Ministerul Sănătății vizează în special modul în care sunt organizate și plătite gărzile medicilor. Schimbarea propusă ar putea aduce o diferențiere mai clară între cei care au o activitate intensă și cei care lucrează într-un ritm mai redus.
Cum vrea Ministerul Sănătății să schimbe plata gărzilor
Reforma anunțată urmărește corectarea unor diferențe considerate nedrepte între munca efectiv prestată și veniturile încasate. Ideea centrală este că plata ar trebui să reflecte mai bine activitatea reală a medicului, nu doar prezența într-o schemă de personal sau într-un program de gardă.
Ministerul vorbește despre o schimbare de abordare: de la un sistem mai uniform la unul în care rezultatele, volumul de muncă și complexitatea activității să conteze mai mult. Cu alte cuvinte, medicii care au un număr mare de cazuri, intervenții dificile și responsabilități permanente ar urma să fie plătiți diferit față de cei care au o activitate mult mai redusă.
Ministrul Alexandru Rogobete a explicat că modificările se referă la metodologia prin care se organizează și se tarifează gărzile. Accentul ar urma să cadă pe performanță și pe activitatea efectiv realizată în timpul acestor intervale.
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță”, a declarat Alexandru Rogobete.
Ministrul a oferit și un exemplu care a atras atenția în sistem: diferențele mari dintre chirurgii care operează frecvent și cei care au foarte puține intervenții, dar ajung să aibă venituri similare la final de an.
„Există chirurgi în țara asta care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. Ori, la finalul anului au aceleași venituri. Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”, a subliniat ministrul.
Prin această comparație, Rogobete a vrut să arate că sistemul actual poate produce inechități. În viziunea sa, medicii care duc greul în spitalele aglomerate, cu un flux mare de pacienți și urgențe, ar trebui să fie recompensați pe măsura efortului depus.
Reacții din sistemul medical
Anunțul a generat reacții rapide în rândul cadrelor medicale. Unii medici privesc ideea diferențierii ca pe o măsură necesară, mai ales în contextul diferențelor mari dintre spitalele de urgență și unitățile cu activitate mai redusă.
Chirurgul Ilie Albean a susținut că există o frustrare reală în rândul medicilor care lucrează în spitalele județene de urgență, unde volumul de muncă este foarte mare, comparativ cu cei din spitale de cronici, unde gărzile sunt de multe ori mai liniștite.
„Este frustrant pentru colegii care muncesc în spitalele județene de urgență, unde e foarte mult de lucru și trebuie să vadă toate urgențele, față de spitale de cronici unde gărzile sunt mai lejere”, a declarat Ilie Albean.
La rândul său, medicul rezident Andrei Toma consideră că salarizarea ar trebui să țină cont de diferențele de volum, dificultate și responsabilitate. În spitalele mari, medicii se confruntă frecvent cu pacienți în stare gravă, cazuri complexe și un ritm intens, în timp ce în unele unități mai mici activitatea poate fi mult mai redusă.
Întrebările importante care rămân
Deși direcția anunțată pare să aibă susținători, aplicarea ei ridică multe întrebări. Prima și cea mai importantă este cum va fi măsurată performanța.
Va conta numărul de intervenții? Complexitatea cazurilor? Rezultatele clinice? Gradul de risc? Timpul efectiv petrecut în urgențe? Toate aceste criterii trebuie definite clar pentru ca reforma să nu creeze alte dezechilibre.
O altă întrebare este ce pondere va avea activitatea din gărzi în veniturile totale ale medicilor. Dacă diferențierea va fi prea mare, pot apărea tensiuni între specialități sau între spitalele mari și cele mici.
De asemenea, autoritățile trebuie să explice cum vor fi protejate calitatea actului medical și siguranța pacientului. Un sistem bazat exclusiv pe cantitate ar putea încuraja raportarea unui număr mare de proceduri, fără a reflecta neapărat calitatea îngrijirii.
Este important ca performanța să nu fie redusă doar la cifre. În medicină, contează și dificultatea cazurilor, responsabilitatea deciziei, timpul de monitorizare, riscul asumat și rezultatul pentru pacient.
În același timp, reforma trebuie să țină cont de deficitul de personal, de suprasolicitarea serviciilor de urgență și de presiunea existentă pe listele de așteptare. Spitalele mari au nevoie de medici motivați, dar și de reguli clare, care să nu adâncească diferențele dintre unități.
Deocamdată, măsura se află la nivel de anunț public și dezbatere. Nu există încă o metodologie completă sau un calendar clar de aplicare.
Direcția anunțată pe 4 februarie 2026 deschide însă o discuție importantă despre felul în care ar trebui plătită munca medicilor în gărzi. Pentru spitale, medici și pacienți, urmează partea cea mai importantă: clarificarea criteriilor, a formulei de calcul și a modului în care reforma va fi aplicată concret în secții.