Senatul a validat, marți, prin vot secret cu buletine, noua conducere a Institutului Cultural Român pentru următorii patru ani. Plenul a votat un președinte, doi vicepreședinți și 14 membri ai Consiliului de conducere, într-o procedură care a generat atât susținere politică, cât și critici din partea opoziției.
Noua conducere a Institutului Cultural Român
Pentru funcția de președinte al ICR a fost validată Corina-Raluca Încrosnatu, susținută de PSD. Aceasta a obținut 81 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”.
Pentru cele două funcții de vicepreședinte au fost votați Adriana Gae, propusă de AUR, cu 73 de voturi „pentru” și 43 „împotrivă”, și Attila Iuliu Weinberger, susținut de UDMR, care a primit 89 de voturi „pentru” și 27 „împotrivă”.
În Consiliul de conducere al ICR au fost validați și reprezentanți propuși de partidele parlamentare: Dumitru Goldbach, din partea PACE – Întâi România, Zsolt Karacsony, din partea UDMR, George Amarie-Mihalașcu, propus de PNL, Ioana-Alina Șerban, din partea PSD, Radu Vancu, propus de USR, Nicolae Voiculeț, din partea AUR, și Iulian Badea, propus de PSD.
De asemenea, au fost validați membri susținuți de uniunile de creatori: Benoni Ioan-Carmăzan, din partea Uniunii Realizatorilor de Film din România, Aurelia Corbeanu, din partea Uniunii Teatrale din România, Laurențiu Damian, din partea Uniunii Cineaștilor din România, Sebastian Gheorghiu, din partea Uniunii de Creație Interpretativă din România, Dan Dediu, din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Petru Lucaci, din partea Uniunii Artiștilor Plastici din România, și Daniel Nane.
Cine este Corina-Raluca Încrosnatu
Corina-Raluca Încrosnatu s-a născut în 1983, la Sinaia. Este absolventă a Universității din București, promoția 2008, specializarea filologie, și are peste două decenii de activitate în domeniul cultural.
Din 2014 lucrează în cadrul Institutului Cultural Român, unde a parcurs mai multe etape profesionale. A început ca expert în programe culturale în Direcția Generală Reprezentanțe în Străinătate, apoi a coordonat Serviciul Reprezentanțe în Europa, contribuind la dezvoltarea colaborărilor culturale cu state europene.
Ulterior, a devenit director general al Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și Comunități Istorice, structură prin care a gestionat proiecte de promovare a culturii românești în afara țării. Între noiembrie 2021 și septembrie 2024 a ocupat funcția de secretar general al ICR, iar din septembrie 2024 a fost numită vicepreședinte al instituției.
Critici în plenul Senatului
Votul pentru noua conducere a ICR nu a fost lipsit de controverse. În plen au fost formulate critici la adresa propunerii pentru funcția de președinte, în special din partea USR.
Senatorul Ștefan Pălărie a anunțat că formațiunea sa nu va susține candidatura Corinei-Raluca Încrosnatu, criticând legăturile acesteia cu anumite zone politice și culturale.
„La preşedinţia acestui braţ al diplomaţiei culturale, PSD ne propune o doamnă care a ajuns să fie faimoasă prin faptul că l-a invitat pe domnul Dughin la Bucureşti, crescută pe lângă Fundaţia Nicolae Titulescu a lui Adrian Năstase şi care astăzi e dorită de PSD să conducă tot ce înseamnă eforturi diplomatice culturale. Nu o să o facă cu susţinerea PNL, cu susţinerea USR. Noi nu vom vota pentru astfel de preşedinte, dar sigur vor face acest lucru, impunerea acestui preşedinte prin parteneriatul cu AUR. În schimb, AUR va fi şi el premiat cu un post de vicepreşedinte. Aşa funcţionează din păcate lucrurile”, a declarat senatorul USR.
Acesta a mai acuzat că ICR ar continua să fie folosit politic, ca spațiu de recompensare pentru persoane apropiate unor zone de influență.
„ICR este folosit în continuare pentru că PSD nu se schimbă – ca un loc de sinecuri în care oamenii vor fi puşi acolo pentru că trebuie să fie premiaţi după ce la fundaţia domnului Adrian Năstase au făcut treabă bună”, a mai spus Ștefan Pălărie.
Care este rolul Institutului Cultural Român
Institutul Cultural Român funcționează, potrivit Legii nr. 356/2003, ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar.
Instituția are misiunea de a promova cultura română în străinătate, de a susține proiecte culturale de interes național și de a dezvolta parteneriate cu organizații neguvernamentale, uniuni de creație, asociații profesionale și personalități din zona culturală.
ICR are o rețea de 19 reprezentanțe în afara țării, în orașe precum Bruxelles, Beijing, Berlin, Budapesta, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția și Viena.
Prin aceste reprezentanțe, instituția organizează evenimente, programe și colaborări menite să promoveze identitatea culturală românească și să consolideze prezența României în dialogul cultural internațional.
Noua conducere a Institutului Cultural Român a fost validată prin vot secret și va avea un mandat de patru ani.