După doi ani în care pensiile nu au fost indexate, puterea de cumpărare a pensionarilor din România a fost afectată considerabil. Creșterea prețurilor și presiunea inflației au redus valoarea reală a veniturilor, iar discuțiile politice și bugetare se concentrează acum pe modul în care aceste pierderi ar putea fi compensate.
În scenariile analizate pentru anul 2027, se vorbește despre o posibilă indexare a pensiilor de aproximativ 12%, dacă legea ar fi aplicată integral. Totuși, decizia finală va depinde de evoluția bugetului, de nivelul deficitului și de prioritățile viitorului executiv.
Cât ar costa o indexare de 12%
Estimările luate în calcul arată că o majorare de 12% a pensiilor ar necesita aproximativ 12 miliarde de lei în plus pentru anul următor. Este o sumă importantă, care ar pune presiune suplimentară pe bugetul public, dar care ar putea fi susținută dacă veniturile statului vor permite acest lucru.
Bugetul actual al pensiilor este prezentat ca fiind în creștere în următorii ani. În prezent, acesta se situează în jurul valorii de 158,7 miliarde de lei, urmând să ajungă la aproximativ 170 de miliarde de lei în 2027 și la circa 180 de miliarde de lei în 2028.
Aceste cifre arată, pe de o parte, o nevoie tot mai mare de finanțare pentru sistemul public de pensii, iar pe de altă parte, o posibilă marjă de acțiune pentru autorități. Totul va depinde însă de prioritățile bugetare, de deficitul public și de capacitatea statului de a susține cheltuieli permanente.
Oficiali din zona Ministerului Finanțelor au indicat o reducere a deficitului bugetar, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal mai favorabil pentru majorări. Cu toate acestea, există și avertismente din partea economiștilor, care susțin că majorările permanente ale pensiilor nu ar trebui finanțate din surse temporare, precum împrumuturi sau venituri excepționale.
Cât ar putea crește pensiile
În termeni concreți, o indexare de 12% ar aduce creșteri vizibile pentru pensionari. Pentru o pensie de 1.281 de lei, majorarea estimată ar fi de aproximativ 165 de lei, ceea ce ar duce venitul lunar la 1.446 de lei.
Pentru o pensie de 2.000 de lei, creșterea ar fi de 240 de lei, iar venitul ar ajunge la 2.240 de lei. În cazul unei pensii de 3.000 de lei, majorarea ar fi de aproximativ 360 de lei, în timp ce pentru o pensie de 4.000 de lei creșterea ar ajunge la circa 480 de lei.
Aceste exemple arată impactul procentual asupra mai multor categorii de pensionari, însă efectul real va depinde de modul în care va fi aplicată indexarea și de distribuția pensiilor în sistem.
Un element important în discuțiile actuale este faptul că o parte dintre plățile pentru pensii sunt acoperite prin împrumuturi. Această situație complică deciziile privind majorările viitoare, deoarece creșterea cheltuielilor permanente poate pune presiune suplimentară pe datoria publică.
În acest context, analiștii economici avertizează că statul trebuie să găsească un echilibru între nevoia de a proteja veniturile pensionarilor și obligația de a menține stabilitatea bugetară.
„Legat de pensii, nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare.”
Declarația reflectă o poziție prudentă, potrivit căreia orice majorare trebuie să fie sustenabilă pe termen mediu și lung. Economiștii atrag atenția că pensiile reprezintă o cheltuială permanentă, iar finanțarea lor trebuie să se bazeze pe venituri stabile, nu pe soluții temporare.
Pe de altă parte, în plan politic, indexarea pensiilor ar putea deveni o condiție importantă pentru susținerea viitorului guvern. Acest lucru adaugă o miză politică semnificativă discuțiilor bugetare, mai ales într-un context în care pensionarii așteaptă recuperarea pierderilor provocate de neindexarea din ultimii ani.
Rămâne de văzut care va fi procentul final adoptat și dacă bugetul pentru 2027 va permite aplicarea integrală a unei creșteri de 12%. Există și scenarii în care majorarea ar putea fi mai mică, sub pragul de 10%, în funcție de evoluția veniturilor statului și de negocierile politice.
În perioada următoare, discuțiile dintre partide, analiza bugetară și poziția viitorului executiv vor clarifica direcția finală. Pentru pensionari, miza rămâne una majoră: recuperarea puterii de cumpărare și asigurarea unui venit care să țină pasul cu scumpirile din ultimii ani.