Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și liderul senatorilor formațiunii, critică rezultatele economice ale guvernării conduse de Ilie Bolojan. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta susține că evoluția ratei șomajului reprezintă un nou semnal al crizei prin care trece România.
Potrivit senatorului AUR, rata șomajului se află pe un trend ascendent încă din vara anului 2024, iar în timpul mandatului Guvernului condus de Ilie Bolojan ar fi ajuns la un nivel îngrijorător.
Petrișor Peiu afirmă că, în luna mai 2026, rata șomajului din România a urcat la 6,4%, depășind media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, estimată la 5,9%.
„Un alt indicator al crizei: rata șomajului crește continuu din vara lui 2024. Am ajuns la 6,4% în mai 2026, mult peste media UE, de 5,9%”, a transmis Petrișor Peiu pe pagina sa de Facebook.
România, comparată cu statele din regiune
Liderul AUR a comparat situația din România cu cea din mai multe țări aflate în Europa Centrală și de Est. Potrivit datelor prezentate de acesta, rata șomajului din țara noastră este mai ridicată decât cea înregistrată în Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia.
Petrișor Peiu a susținut că Bulgaria și Cehia au o rată a șomajului de 2,9%, în timp ce Polonia se situează la 3,1%. Ungaria ar avea o rată de 4,4%, iar Slovacia de 5,8%.
În aceste condiții, rata șomajului din România ar fi de peste două ori mai mare decât cea raportată în Bulgaria, țara vecină de la sud de Dunăre.
„Mai rău stăm dacă ne comparăm cu celelalte state din jur: Polonia – 3,1%, Ungaria – 4,4%, Cehia – 2,9%, Bulgaria – 2,9% și Slovacia – 5,8%”, a mai scris senatorul AUR.
Prin aceste comparații, Petrișor Peiu încearcă să evidențieze diferențele dintre evoluția pieței muncii din România și situația economică din statele apropiate.
Primele trei măsuri anunțate de AUR
Într-o altă intervenție publică, Petrișor Peiu a prezentat și trei măsuri pe care AUR le-ar adopta încă din prima zi, dacă formațiunea ar ajunge la guvernare.
Prima decizie ar presupune desecretizarea tuturor documentelor referitoare la achiziția vaccinurilor comandate de România și rămase neutilizate.
A doua măsură ar viza publicarea tuturor informațiilor privind sumele acordate de statul român, sub formă de ajutor financiar, altor țări.
Cea de-a treia decizie anunțată de liderul AUR se referă la desecretizarea documentelor privind contractarea, executarea și amânarea repetată a lucrărilor de la centrala electrică de la Iernut, precum și a celor legate de proiectul hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești.