Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Toni Neacșu, analizează posibilele consecințe politice și economice ale deciziei PSD de a nu mai susține în Parlament proiectele importante promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Printre acestea se numără acte normative necesare pentru îndeplinirea unor obiective asumate de România prin PNRR, dar și măsuri legate de programul SAFE, aderarea la OCDE și reducerea deficitului bugetar.
În opinia lui Neacșu, rezultatul consultărilor desfășurate la Palatul Cotroceni nu a contribuit la depășirea crizei politice. Dimpotrivă, acesta consideră că lipsa unui acord între partide a adâncit blocajul și a determinat PSD să își schimbe strategia parlamentară.
„Întâlnirea de la Cotroceni a eșuat, iar după ea, nu știu dacă nu cumva chiar ca urmare a ei, blocajul politic este și mai adâncit”, a transmis Adrian Toni Neacșu.
Acesta susține că una dintre cele mai importante evoluții politice ale momentului este retragerea PSD din acordul de principiu referitor la cei patru piloni considerați esențiali pentru România: PNRR, SAFE, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și reducerea deficitului bugetar. Potrivit fostului membru CSM, înțelegerea ar fi fost garantată politic de președintele Nicușor Dan.
Neacșu arată că Sorin Grindeanu a anunțat că PNL, USR și UDMR nu se mai pot baza automat pe voturile parlamentarilor social-democrați pentru adoptarea proiectelor importante, inclusiv a viitoarei legi privind salarizarea angajaților din sectorul public.
„Sorin Grindeanu și PSD s-au retras unilateral din acordul de principiu pe cei patru piloni esențiali – PNRR, SAFE, OCDE și deficitul bugetar – pe care îl garanta Nicușor Dan”, a afirmat Adrian Toni Neacșu.
În interpretarea sa, existența acestui acord îi permitea Guvernului Bolojan să continue administrarea țării chiar și în lipsa unei majorități politice clare. Proiectele dificile sau nepopulare puteau fi adoptate în Parlament cu ajutorul voturilor PSD, în timp ce costurile politice ale măsurilor ar fi fost împărțite între partidele aflate la guvernare și social-democrați.
Neacșu susține că PNL și USR ar fi avut astfel posibilitatea să păstreze avantajele administrative ale guvernării, fără să suporte singure efectele electorale ale reformelor. În acest scenariu, PSD asigura voturile necesare în Parlament, invocând interesul național, deși partidul se declara oficial în opoziție.
Schimbarea poziției PSD complică însă situația. Fără sprijinul parlamentar al social-democraților, adoptarea proiectelor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România ar putea deveni mult mai dificilă. În opinia fostului membru CSM, blocarea acestor legi riscă să afecteze finanțările europene, calendarul reformelor și stabilitatea economică.
„Anunțul lui Sorin Grindeanu, potrivit căruia PSD este în opoziție parlamentară și nu votează legile puterii, echivalează cu ratarea tuturor țintelor României și anticipează un dezastru, care poate deveni catastrofal dacă ratingurile de țară sunt modificate”, a avertizat Neacșu.
Acesta consideră că responsabilitatea pentru situația creată este împărțită între PSD și actuala conducere a Guvernului. Pe de o parte, social-democrații ar fi ridicat miza negocierilor până la un nivel care poate afecta interesele economice ale țării. Pe de altă parte, Ilie Bolojan ar refuza să renunțe la funcția de premier, deși Guvernul său nu mai beneficiază de susținerea unei majorități parlamentare stabile.
Potrivit lui Neacșu, principalul argument al PNL pentru menținerea actualului Executiv era că România nu pierde nimic atât timp cât Guvernul administrează treburile curente, iar Parlamentul adoptă legile necesare. Acest raționament nu mai este valabil în momentul în care PSD refuză să ofere voturile fără de care proiectele majore nu pot fi aprobate.
Fostul membru CSM afirmă că blocajul este provocat chiar de formațiunile prezentate drept proeuropene, care nu reușesc să ajungă la un acord privind formarea unui nou guvern și constituirea unei majorități parlamentare. În lipsa unei înțelegeri, România riscă să piardă timp important și să nu își respecte angajamentele asumate în relația cu instituțiile europene și internaționale.
În acest context, Adrian Toni Neacșu îi solicită președintelui Nicușor Dan să intervină mai ferm pentru deblocarea situației. El consideră că șeful statului trebuie să își folosească atribuțiile constituționale pentru a facilita formarea unui guvern cu puteri depline.
„Exact acest șantaj al PSD, pentru care, desigur, justificări politice există, este cel care ar trebui să-l determine pe Nicușor Dan să iasă din paralizie și să-și aducă aminte că este în fișa postului lui să asigure țării un guvern cu puterile prevăzute în Constituție”, a transmis Neacșu.
În opinia sa, președintele ar avea două variante principale. Prima ar fi renunțarea la restricțiile politice referitoare la o eventuală colaborare cu AUR, pentru a permite identificarea unei majorități. A doua ar presupune accelerarea procedurilor constituționale care ar putea conduce la dizolvarea Parlamentului și la organizarea unor alegeri anticipate.
Neacșu sugerează că simpla amenințare credibilă cu declanșarea procedurii pentru anticipate ar putea determina partidele să își flexibilizeze pozițiile și să accepte un compromis. Totuși, organizarea unor noi alegeri ar prelungi perioada de incertitudine și ar putea crea riscuri suplimentare într-un moment în care România trebuie să adopte rapid reforme importante.
La rândul său, Sorin Grindeanu a prezentat o imagine îngrijorătoare a economiei și a criticat lipsa unei preocupări reale pentru problemele cetățenilor în cadrul consultărilor de la Cotroceni. Președintele PSD a invocat date privind inflația, scumpirea energiei și a carburanților, reducerea consumului, creșterea șomajului și numărul mare al firmelor care întâmpină dificultăți.
„Institutul Național de Statistică a confirmat astăzi că România continuă să aibă cea mai mare inflație din Europa, de 10,4%. De asemenea, energia s-a scumpit cu 60%, iar benzina și motorina cu peste 22%. Avem zece luni de scădere consecutivă a consumului, o creștere exponențială a șomajului și un val nemaiîntâlnit de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 pe zi”, a declarat liderul PSD.
Grindeanu a mai susținut că statul se împrumută într-un ritm foarte ridicat și că nivelul total al finanțărilor contractate a depășit cu 25 de miliarde de lei valoarea înregistrată în 2024. Acesta a acuzat liderii unor formațiuni de dreapta că au venit la consultări cu un discurs îndreptat mai degrabă împotriva PSD decât cu propuneri pentru rezolvarea problemelor economice.
„Programul anti-PSD nu livrează nimic cetățenilor, în afară de ură. Ura nu scade facturile, ci doar îl ține, eventual, pe Ilie Bolojan pe scaun”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Liderul social-democrat le-a reamintit reprezentanților PNL și USR că PSD nu mai face parte din Guvern și nu ocupă în prezent nicio funcție în Executiv. Prin urmare, partidul nu consideră că are obligația de a susține automat proiectele promovate de formațiunile aflate la putere.
Întrebat dacă discuțiile de la Cotroceni au dus la un consens privind desemnarea unui nou premier și formarea unei majorități parlamentare, Grindeanu a răspuns negativ. Acesta a explicat că prima parte a consultărilor a fost dedicată proiectelor legislative legate de PNRR, iar în cea de-a doua parte președintele a încercat să afle dacă partidele și-au modificat pozițiile.
„Nu. Am avut discuții de aproape două ore. În prima parte au fost abordate legile din PNRR, iar în partea a doua președintele a încercat să vadă dacă s-au schimbat pozițiile și dacă există anumite nuanțe”, a explicat liderul PSD.
Potrivit acestuia, PNL și USR și-ar fi limitat foarte mult posibilitățile de negociere prin deciziile interne referitoare la o eventuală guvernare alături de PSD. Deși tonul discuțiilor ar fi fost mai moderat decât în trecut, nu a fost identificată o soluție concretă pentru formarea unui nou Executiv.
Grindeanu a precizat că reprezentanții UDMR au reluat varianta redeschiderii dialogului și a refacerii coaliției într-o formulă modificată. Această posibilă „coaliție 2.0” ar urma să fie condusă de un alt prim-ministru, despre care liderul PSD spune că ar trebui să înțeleagă mai bine economia și dificultățile cu care se confruntă populația și mediul de afaceri.
În lipsa unui acord politic, România rămâne într-o situație complicată. Guvernul nu dispune de o susținere parlamentară sigură, PSD refuză să mai ofere voturi pentru proiectele puterii, iar partidele nu reușesc să stabilească o formulă comună de guvernare. În același timp, termenele pentru adoptarea reformelor din PNRR și pentru îndeplinirea celorlalte angajamente internaționale continuă să se apropie.