Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că s-a implicat personal în verificarea informațiilor apărute în spațiul public potrivit cărora mai multe așa-numite „nave fantomă” asociate flotei rusești ar fi pătruns în apele teritoriale ale României și ar fi acostat în Portul Constanța, deși s-ar fi aflat sub incidența sancțiunilor internaționale.
Oficialul a explicat că verificările efectuate nu au confirmat acuzațiile prezentate în materialele de presă publicate în urmă cu aproximativ două sau trei săptămâni. Potrivit ministrului, navele menționate în articole, identificate inclusiv prin nume și numerele lor oficiale, nu se aflau pe listele internaționale de sancțiuni în momentul în care au intrat în porturile românești.
Radu Miruță a recunoscut că unele dintre navele respective au ajuns în trecut în Portul Constanța. Totuși, acestea au fost introduse pe listele de sancțiuni abia la un an sau chiar un an și jumătate după vizitele efectuate în România. Din acest motiv, accesul lor în apele teritoriale și în porturile românești nu ar fi reprezentat, la momentul respectiv, o încălcare a restricțiilor internaționale.
„Pot să vă spun că m-am implicat personal. Cu privire la articolele de presă apărute acum două sau trei săptămâni, acestea nu au fost adevărate. Navele enumerate acolo, cu identificatorul și cu numele lor, nu au intrat în apele teritoriale românești în momentul în care aveau sancțiuni internaționale”, a declarat Radu Miruță, luni seară, la TVR Info.
Ministrul a vorbit despre existența unei confuzii legate de momentul în care navele au fost prezente în România și data la care au devenit oficial ținte ale sancțiunilor. Potrivit acestuia, simplul fapt că o navă se află în prezent pe o listă de restricții nu înseamnă automat că toate deplasările sale anterioare au fost ilegale.
„O mică confuzie, intenționată sau nu, dar adevărul are o singură formă și este bine să îl spunem, este că acele nave au intrat pe lista sancțiunilor internaționale la un an sau un an și jumătate după ce fuseseră în porturile românești. În momentul în care au intrat în porturile românești, nu aveau sancțiuni”, a precizat oficialul.
Radu Miruță a subliniat că autoritățile române verifică navele în funcție de situația juridică existentă la momentul intrării acestora în apele teritoriale sau în porturi. O sancțiune adoptată ulterior nu poate fi aplicată retroactiv unei escale care s-a desfășurat înainte ca restricția să intre în vigoare.
Ministrul interimar al Apărării a explicat și diferența dintre listele internaționale de sancțiuni recunoscute de România și lista separată întocmită de autoritățile ucrainene. Potrivit acestuia, documentul realizat de Ucraina este mult mai extins și include un număr mai mare de nave suspectate că ar avea legături cu Federația Rusă sau că ar contribui la evitarea restricțiilor comerciale.
România este însă obligată să aplice sancțiunile internaționale adoptate în cadrul juridic relevant pentru statul român. Autoritățile nu pot interzice automat accesul unei nave doar pentru că aceasta apare pe lista internă a unei alte țări, dacă nu este inclusă și în sistemele oficiale de sancțiuni pe care România trebuie să le respecte.
„Noi ne raportăm doar la lista de sancțiuni internaționale. Lista de sancțiuni a Ucrainei este mult mai mare”, a afirmat Radu Miruță.
El a atras atenția că blocarea accesului tuturor navelor aflate pe liste neasumate oficial de România ar putea afecta grav activitatea comercială și transportul maritim. În lipsa unei baze juridice clare, autoritățile nu pot opri o navă, nu îi pot refuza accesul și nu pot lua măsuri împotriva echipajului sau a proprietarului acesteia.
„Nu putem să omorâm toată navigația atât timp cât nava respectivă nu este pe lista de sancțiuni”, a explicat ministrul interimar.
Așa-numita „flotă fantomă” este formată, în general, din nave utilizate pentru transportul petrolului și al altor produse rusești, prin intermediul unor structuri comerciale greu de urmărit. Aceste vase pot avea proprietari înregistrați în jurisdicții diferite, își pot schimba frecvent pavilionul, administratorul sau numele și pot utiliza metode prin care traseul și activitatea lor sunt mai dificil de verificat.
În contextul sancțiunilor impuse Rusiei, autoritățile europene urmăresc cu atenție deplasările unor astfel de nave, mai ales atunci când există suspiciuni că acestea sunt folosite pentru evitarea restricțiilor privind exporturile de petrol. Totuși, orice măsură luată împotriva unei nave trebuie să se bazeze pe informații confirmate și pe norme juridice aplicabile.
Declarațiile lui Radu Miruță urmăresc să clarifice situația navelor despre care s-a afirmat că ar fi intrat ilegal în România. Potrivit verificărilor prezentate de ministru, acestea au vizitat porturile românești înainte de introducerea lor pe listele internaționale de sancțiuni și nu ar fi încălcat restricțiile existente la momentul respectiv.
Oficialul a insistat că autoritățile trebuie să facă diferența între suspiciunile legate de activitatea unei nave, includerea sa pe o listă ucraineană și existența unei sancțiuni internaționale aplicabile în România. Doar ultima situație poate justifica interzicerea accesului, reținerea navei sau adoptarea altor măsuri legale.
Verificările vor continua în cazul oricărei nave suspecte care se apropie de apele teritoriale românești. Autoritățile responsabile trebuie să examineze identitatea vasului, pavilionul, proprietarul, încărcătura, traseul parcurs și eventuala prezență pe listele oficiale de sancțiuni.
Radu Miruță a transmis astfel că România aplică restricțiile internaționale, dar nu poate lua decizii care să blocheze navigația comercială fără o justificare legală. În cazul navelor menționate în presă, verificările ar fi arătat că intrarea lor în Portul Constanța s-a produs înainte ca acestea să fie sancționate oficial.