Guvernul demisionar se confruntă cu o situație juridică neobișnuită, după ce mai mulți membri ai Cabinetului continuă să conducă interimar ministere, deși termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituție ar fi expirat la 10 iunie. Semnalul de alarmă a fost tras de prof. univ. dr. Dana Tofan, specialist în Drept administrativ și director al Școlii doctorale din cadrul Facultății de Drept a Universității din București.
Într-o analiză publicată pe platforma Juridice.ro, profesoara explică faptul că miniștrii interimari au fost desemnați la 27 aprilie 2026, după demisia reprezentanților unuia dintre partidele care formau coaliția de guvernare. Situația nu a fost însă rezolvată până la 5 mai, când Guvernul a fost demis în urma adoptării unei moțiuni de cenzură.
Potrivit Danei Tofan, menținerea interimarilor după expirarea termenului constituțional ridică probleme serioase privind respectarea Constituției, a Codului administrativ și a jurisprudenței Curții Constituționale. Analiza aduce în discuție inclusiv o posibilă răspundere a prim-ministrului, fără a susține însă că ar exista automat o faptă de natură penală.
Interimatul unui ministru este limitat la 45 de zile
Dana Tofan explică faptul că interimatul apare atunci când mandatul unui ministru titular încetează înainte de termen. Printre situațiile care pot conduce la vacantarea funcției se numără demisia, revocarea, incompatibilitatea, pierderea drepturilor electorale, condamnarea definitivă sau decesul.
Într-o asemenea situație, premierul poate propune ca un alt membru al Guvernului să preia temporar conducerea ministerului rămas fără titular. Constituția și Codul administrativ stabilesc însă că această perioadă nu poate depăși 45 de zile.
Profesoara atrage atenția că desemnarea unui ministru interimar trebuie să rămână o soluție excepțională, utilizată exclusiv pentru a asigura continuitatea activității instituției până la numirea unui titular.
„Propunerea de membri ai Guvernului în calitate de interimari la alte ministere, unde titularii se află în situația de încetare a mandatului, trebuie privită ca o excepție, deoarece îngreunează activitatea celui care conduce deja un minister, cu coordonarea unui al doilea minister, pe de-o parte, iar la finalul celor 45 de zile, prim-ministrul are obligația constituțională de a propune titulari pentru ministerele respective, pe de altă parte”, arată Dana Tofan.
După expirarea perioadei maxime, numirea unui ministru titular devine obligatorie, deoarece interimatul încetează de drept.
„După epuizarea termenului maxim de 45 de zile, numirea unui titular este obligatorie, deoarece altminteri, interimatul încetând de drept, postul ar rămâne vacant, ceea ce este contrar mandatului primit de Guvern la învestitură”, explică profesoara.
Plecarea unui partid din coaliție ar fi trebuit aprobată de Parlament
Situația analizată a apărut după retragerea din Guvern a reprezentanților unuia dintre partidele care formaseră coaliția în urma alegerilor din 1 decembrie 2024.
Dana Tofan consideră că ieșirea partidului din coaliție a modificat însăși compoziția politică a Executivului. În aceste condiții, ar fi trebuit aplicat articolul 85, alineatul 3 din Constituție, potrivit căruia schimbarea structurii sau a compoziției politice a Guvernului necesită aprobarea Parlamentului, la propunerea prim-ministrului.
„Părăsirea coaliției guvernamentale de către un partid politic nu a condus însă la aplicarea art. 85 alin. (3) din Constituție, prin propunerea unor titulari ai ministerelor rămase fără miniștri, prim-ministrul optând pentru propunerea unor membri ai Guvernului, în calitate de interimari, situația de excepție”, constată specialista în Drept administrativ.
După demisiile respective, au fost desemnați miniștri interimari la Energie, Muncă, Sănătate, Transporturi, Agricultură și Justiție. Atribuțiile unui vicepremier demisionar au fost, de asemenea, preluate de un alt vicepremier.
În cazul vicepremierului fără portofoliu, Dana Tofan își exprimă însă îndoiala că poate fi vorba despre un interimat ministerial propriu-zis, întrucât persoana care a demisionat nu conducea un minister.
Premierul s-a propus pe sine la conducerea Ministerului Energiei
O situație aparte este cea de la Ministerul Energiei. După vacantarea funcției, prim-ministrul s-a propus pe sine pentru ocuparea temporară a postului de ministru.
„Cu alte cuvinte, prim-ministrul s-a autopropus în funcția de interimar la un minister”, sintetizează Dana Tofan.
Profesoara amintește că o asemenea soluție este criticată în doctrina juridică. Premierul are rolul de a conduce Guvernul și de a coordona activitatea miniștrilor. Dacă ocupă simultan și un portofoliu ministerial, acesta ajunge, practic, să își coordoneze propria activitate.
„De vreme ce prim-ministrul coordonează activitatea membrilor Guvernului, se înțelege, a celorlalți membri ai Guvernului, cum ar putea el să coordoneze activitatea pe care el însuși o desfășoară, în calitate de ministru interimar? Cum ar putea astfel să-și coordoneze propria activitate? Mai mult chiar, să realizeze această coordonare respectând atribuțiile care revin fiecărui membru al Guvernului?”, se arată în analiză.
Este invocat și articolul 116 din Constituție, potrivit căruia ministerele sunt organizate în subordinea Guvernului. În această situație, premierul ar ajunge să fie în același timp conducătorul Guvernului și ministrul aflat în subordinea acestuia.
„Prin urmare, se susține ca fiind un nonsens juridic ca prim-ministrul să devină și ministru și să se coordoneze și conducă pe sine însuși”, afirmă Dana Tofan.
Mai există și o dificultate practică. Unele acte adoptate de Guvern sunt semnate de premier și trebuie contrasemnate de ministrul responsabil cu aplicarea lor. Dacă premierul deține și portofoliul respectiv, aceeași persoană ajunge să semneze și să contrasemneze documentul.
Termenul constituțional ar fi expirat la 10 iunie
Decretele prezidențiale prin care au fost desemnați miniștrii interimari au fost publicate la 27 aprilie 2026. Potrivit calculelor prezentate de Dana Tofan, termenul maxim de 45 de zile s-a încheiat la 10 iunie.
Profesoara invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 504 din 2019, potrivit căreia un ministru interimar trebuie să asigure continuitatea activității și desfășurarea operațiunilor curente pentru o perioadă de maximum 45 de zile. În acest interval, premierul trebuie să identifice o soluție pentru completarea echipei guvernamentale.
Situația s-a complicat însă după 5 mai, când Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. Din acel moment, Executivul a rămas cu atribuții limitate, iar numirea unor noi titulari nu a mai putut fi realizată în condițiile obișnuite.
„În consecință, prim-ministrul demis al unui Guvern demisionar menține în calitate de interimari șase membri ai Guvernului, la o lună după expirarea termenului de 45 de zile consacrat expres de art. 107 alin. (4) din Constituție, de art. 46 alin. (2) din Codul administrativ și de jurisprudența Curții Constituționale”, arată Dana Tofan.
De ce secretarii generali nu pot prelua conducerea ministerelor
Una dintre soluțiile discutate ar fi ca secretarul general al fiecărui minister să exercite atribuțiile de ordonator principal de credite și de reprezentant legal după încetarea interimatului.
Codul administrativ permite acest mecanism atunci când funcția de ministru este vacantă sau titularul se află în imposibilitatea absolută de a-și exercita atribuțiile.
Dana Tofan explică însă că decretele prezidențiale publicate la 27 aprilie nu precizează în mod expres durata de 45 de zile. Din punct de vedere formal, persoanele desemnate figurează în continuare drept miniștri interimari, ceea ce împiedică preluarea atribuțiilor de către secretarii generali.
„Cum în cazul miniștrilor interimari decretele prezidențiale nu au consemnat expres perioada de 45 de zile menționată în Constituție ca perioadă maximă pentru exercitarea interimatului ministerial, la ora actuală, la conducerea ministerelor se află încă membrii Guvernului desemnați interimari, prin decretele respective. În consecință, aplicarea acestei prevederi nu este posibilă”, explică profesoara.
O posibilă alternativă ar fi fost rotația interimarilor. După expirarea celor 45 de zile, premierul demis ar fi putut propune alți membri ai Guvernului pentru preluarea temporară a ministerelor rămase fără titulari.
Dana Tofan susține că au fost încălcate Constituția și jurământul
Concluzia analizei este una fermă. Profesoara afirmă că menținerea acelorași miniștri interimari după expirarea termenului de 45 de zile reprezintă o nerespectare a normelor constituționale și legale.
„După expirarea celor 45 de zile, prim-ministrul demis se află în situația nerespectării Constituției, a Codului administrativ și a ignorării jurisprudenței Curții Constituționale în materie. Jurământul prevăzut în art. 82 din Constituție, depus în fața Președintelui României, cu ocazia învestirii în funcție, a fost încălcat”, susține Dana Tofan.
În analiză este invocată și Legea responsabilității ministeriale, care prevede că Guvernul și fiecare membru al său trebuie să își exercite mandatul cu respectarea Constituției și a legilor.
Pe lângă răspunderea politică, membrii Executivului pot răspunde civil, contravențional, disciplinar sau penal, în funcție de situație. Menționarea acestor forme de răspundere nu înseamnă însă că a fost comisă automat o infracțiune. O asemenea concluzie poate fi stabilită numai de instituțiile competente, prin procedurile prevăzute de lege.
„Atâta vreme cât Constituția consacră o răspundere politică, cu consecința juridică a demiterii din funcție, în urma unui referendum național, și o răspundere penală, constând în punerea sub acuzare pentru înaltă trădare în cazul Președintelui României, răspunderea prim-ministrului, în cazul încălcării Constituției și legilor țării, nu credem că poate fi ignorată”, concluzionează prof. univ. dr. Dana Tofan.