Noua lege a salarizării din sectorul public ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să modifice modul în care sunt stabilite veniturile angajaților de la stat. În urma negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană, plafonul bugetar acceptat pentru aplicarea reformei a fost majorat de la 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei.
Varianta inițială a proiectului ar fi produs cheltuieli suplimentare de aproximativ 27 de miliarde de lei, sumă considerată imposibil de susținut în actualul context economic. Noua limită ar urma să permită implementarea reformei fără încălcarea angajamentelor asumate de România prin PNRR.
O alocare mai mare este prevăzută pentru personalul din apărare, ordine publică și securitate națională. Bugetul destinat acestei categorii a crescut de la 1,6 miliarde la aproximativ 2,6 miliarde de lei.
Legea se va aplica majorității angajaților din instituțiile publice, inclusiv celor din Guvern, Parlament, Administrația Prezidențială, ministere, administrații locale și sistemul judiciar. În noua grilă vor intra magistrații, funcționarii publici și angajații care beneficiază de statute speciale.
Există însă și câteva excepții importante. Personalul Băncii Naționale a României, al Autorității de Supraveghere Financiară, al ANRE și al ANCOM nu va fi supus prevederilor noii legi.
Salariile vor fi calculate pe baza unor coeficienți cuprinși între 1 și 8. Fiecărei funcții îi va fi atribuit un coeficient, stabilit în funcție de responsabilitate, complexitate, studii și poziția ocupată. Acesta va fi înmulțit cu valoarea de referință, propusă în proiect la 4.100 de lei.
Pentru angajații care ar urma să primească un salariu mai mic după recalculare, proiectul introduce o protecție specială. Aceștia vor beneficia de o diferență salarială tranzitorie, astfel încât venitul avut în decembrie 2026 să nu scadă brusc după intrarea în vigoare a noii grile.
Vechimea va continua să conteze, fiind stabilite șase gradații. Majorările vor începe de la 7,5% pentru angajații cu o vechime între trei și cinci ani și vor continua gradual până la persoanele cu peste 20 de ani de muncă.
Perioadele lucrate anterior în mediul privat vor fi luate integral în calcul la stabilirea gradației. Proiectul trebuie însă adoptat de Parlament înainte ca noile reguli să poată fi aplicate.