Consiliul Europei cere anchetarea celor peste 1.000 de decese de la Dumbrava: „Situație deosebit de îngrijorătoare”
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, solicită autorităților române o investigație amplă și independentă privind activitatea centrelor din Dumbrava, județul Bihor, unde ar fi fost înregistrate peste 1.000 de decese de-a lungul anilor.
Cererea apare într-o scrisoare transmisă premierului Ilie Bolojan pe 10 iulie 2026, în urma vizitei efectuate de oficialul european în România. Documentul a fost trimis și ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
O’Flaherty se declară îngrijorat că așezământul coordonat de Viorel Pașca ar fi putut funcționa fără licențele necesare timp de mai mulți ani, deși societatea civilă, jurnaliștii și Avocatul Poporului semnalaseră în repetate rânduri situația.
Potrivit scrisorii, instituția ar fi găzduit mii de persoane vulnerabile, iar circumstanțele în care s-au produs decesele trebuie analizate temeinic. Comisarul cere ca procedurile să se desfășoare cu integritate și independență, fără presiuni politice sau sociale.
Dosarul penal instrumentat de DIICOT vizează presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile.
Anchetatorii susțin că activitatea s-ar fi desfășurat prin intermediul Asociației „Dumbrava DPG – Dumnezeu Poartă de Grijă”, care nu ar fi avut licențele necesare pentru servicii sociale sau medicale. Vârstnici, persoane fără adăpost și oameni cu dizabilități psihice grave ar fi fost cazați în spații neautorizate, în scopul obținerii unor beneficii financiare.
Acuzațiile sunt în curs de cercetare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Viorel Pașca respinge acuzațiile și afirmă că intenția sa a fost să ofere locuințe persoanelor fără adăpost, nu să administreze un azil. El susține că beneficiarii primeau îngrijire și că dorește găsirea unei formule legale pentru continuarea activității.
Comisarul Consiliului Europei critică și modul în care sunt realizate controalele în centrele de îngrijire din România. În opinia sa, verificările se concentrează prea mult asupra documentelor și standardelor tehnice și prea puțin asupra bunăstării și drepturilor rezidenților.
Printre recomandări se numără înăsprirea legislației împotriva centrelor ilegale, crearea unor proceduri clare de raportare a deceselor, canale accesibile pentru reclamarea abuzurilor și o monitorizare independentă mai eficientă.