Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost avertizat că s-ar putea confrunta inclusiv cu probleme de natură penală dacă va continua procedurile referitoare la noua Lege a salarizării, în ciuda unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel București.
Avertismentul a fost lansat de avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta susține că decizia instanței nu vizează doar un document publicat pe site-ul Ministerului Muncii, ci întreaga procedură legată de proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Reacția avocatului a venit după ce Dragoș Pîslaru a anunțat că Ministerul Muncii va continua întâlnirile cu sindicatele, analizele tehnice și activitatea de fundamentare a proiectului. Ministrul a argumentat că instanța nu ar fi interzis dialogul social și că Guvernul nu a inițiat în mod formal un proiect de lege.
Adrian Toni Neacșu interpretează însă diferit efectele hotărârii. Potrivit acestuia, Dragoș Pîslaru este reprezentantul legal al instituției împotriva căreia a fost pronunțată ordonanța, motiv pentru care ar avea obligația de a opri activitățile vizate de instanță.
Avocatul susține că o hotărâre judecătorească executorie nu poate fi ignorată, mai ales în condițiile în care continuarea procedurilor a fost anunțată public. El avertizează că nerespectarea deciziei ar putea produce consecințe juridice și că situația ar putea ajunge inclusiv în atenția procurorilor.
O eventuală răspundere penală nu s-ar produce însă automat. Pentru deschiderea unui dosar și stabilirea existenței unei infracțiuni ar fi necesară o sesizare, urmată de verificarea acțiunilor concrete ale ministrului, a obligațiilor impuse prin hotărâre și a motivării instanței.
Adrian Toni Neacșu a ridicat și problema utilizării resurselor financiare, logistice și umane ale Ministerului Muncii pentru continuarea activităților legate de proiect. Acesta a invocat situația specială a unui Guvern demis, ale cărui atribuții sunt limitate la administrarea treburilor publice.
Potrivit prevederilor Codului administrativ indicate de avocat, după încetarea mandatului, Guvernul nu mai poate promova politici publice noi, emite ordonanțe sau iniția proiecte de lege. Neacșu susține că folosirea resurselor ministerului pentru activități care nu ar mai intra în competența legală a Executivului ar putea ridica probleme suplimentare.
Și în această situație, existența unei infracțiuni ar trebui stabilită de organele judiciare. Acestea ar trebui să analizeze faptele concrete, atribuțiile încălcate, forma de vinovăție și eventualele consecințe produse.
Curtea de Apel București a admis, pe 21 iulie, cererea de ordonanță președințială formulată de Federația SANITAS împotriva Ministerului Muncii. Instanța a dispus suspendarea procedurii proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe site-ul ministerului la data de 17 iulie.
Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului principal. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Fiind pronunțată pe calea ordonanței președințiale, măsura este provizorie, dar executorie.
Disputa dintre cele două părți pornește de la modul în care trebuie interpretată formularea instanței. Ministerul Muncii subliniază faptul că documentul a fost publicat în secțiunea destinată comunicatelor de presă. Criticii susțin însă că instanța a decis suspendarea „procedurii proiectului”, nu doar eliminarea sau suspendarea unui anunț public.
Dragoș Pîslaru a anunțat că ministerul va contesta hotărârea. El a criticat faptul că dosarul ar fi fost soluționat chiar în ziua înregistrării, fără citarea instituției și fără posibilitatea ca Ministerul Muncii să își prezinte punctul de vedere.
Ministrul interimar susține că discuțiile tehnice și consultările cu sindicatele pot continua legal, atât timp cât nu reprezintă inițierea formală a unui proiect de lege de către Guvern. În opinia sa, dialogul social, analizele și fundamentarea unor soluții fac parte din atribuțiile obișnuite ale ministerului.
Pîslaru a transmis că va continua întâlnirile cu partenerii sociali până la publicarea motivării instanței și a afirmat că hotărârea nu împiedică Ministerul Muncii să își exercite prerogativele legale.
Conflictul juridic și politic rămâne astfel deschis. Miza principală este stabilirea exactă a activităților care au fost suspendate de instanță și dacă întâlnirile anunțate de ministru pot continua fără a încălca hotărârea executorie.
Ce a suspendat, de fapt, instanța și în ce condiții ar putea apărea un dosar penal? Citește toate detaliile accesând linkul din primul comentariu.