Proiectul noii legi a salarizării din sistemul public, prezentat drept o reformă menită să reducă inechitățile, provoacă deja numeroase controverse. Potrivit calculelor realizate pe baza noilor grile, demnitarii și aleșii locali ar urma să beneficieze de creșteri salariale consistente și predictibile, în timp ce numeroși medici, profesori și angajați din funcții esențiale riscă să rămână ani întregi cu veniturile înghețate sau chiar să piardă bani prin reducerea sporurilor.
Noua grilă salarială este calculată pornind de la o valoare de referință de 4.100 de lei, care se înmulțește cu un coeficient stabilit pentru fiecare funcție. Proiectul actualizat a fost publicat pe 17 iulie și ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026.
Valoarea de referință ar urma să rămână neschimbată și pe parcursul anului 2027. Ministerul Muncii susține că proiectul respectă obligațiile asumate de România prin PNRR și se încadrează în limitele bugetare acceptate de Ministerul Finanțelor.
Creșteri importante pentru demnitari
În partea superioară a noii grile se află funcțiile politice și administrative. Un senator sau deputat este prevăzut cu un coeficient de 6,00, ceea ce înseamnă o indemnizație brută de 24.600 de lei.
Secretarul general al Guvernului ar putea ajunge la 26.650 de lei, un președinte de secție din Consiliul Legislativ la 23.616 lei, iar șeful Statului Major la 22.550 de lei.
Un secretar de stat, care ar avea în prezent un venit brut de aproximativ 16.640 de lei, ar putea ajunge la 22.960 de lei. Diferența ar fi de 6.320 de lei, ceea ce reprezintă o majorare finală de aproximativ 38%.
Creșterile nu vor fi acordate integral imediat, ci vor fi eșalonate până în anul 2031. Chiar și așa, demnitarii vor avea o evoluție salarială predictibilă, prevăzută clar în proiect.
De exemplu, salariul unui ministru ar porni de la aproximativ 22.796 de lei în prima etapă și ar ajunge la 26.650 de lei în 2031.
Primarii, pe o scară sigură de majorare
Creșteri importante sunt prevăzute și pentru aleșii locali. Primarul unui municipiu reședință de județ, care ar avea în prezent un venit de aproximativ 15.600 de lei, ar putea primi inițial circa 22.304 lei.
În anul 2031, indemnizația sa ar urma să ajungă la 24.600 de lei, ceea ce înseamnă o creștere brută de aproximativ 9.000 de lei față de nivelul actual indicat.
Pentru primarul general al Capitalei, indemnizația ar porni de la aproximativ 24.641 de lei și ar ajunge la 26.650 de lei.
Profesorii ar putea primi mai puțin decât se așteptau
În educație, coeficienții sunt mai mici. Un profesor din învățământul preuniversitar, cu gradul I și peste 25 de ani vechime, ar avea coeficientul 2,38, adică un salariu de bază de 9.758 de lei.
Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar avea coeficientul 4,00, corespunzător unui salariu de bază de 16.400 de lei.
Simulările inițiale indicau însă o creștere medie de doar aproximativ 3% pentru profesorii universitari. În unele cazuri, limita superioară a veniturilor ar putea chiar să scadă.
Și indemnizația pentru dirigenție ar urma să fie modificată. În loc să fie calculată în funcție de salariul profesorului, aceasta ar reprezenta 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut. Pentru unii profesori, schimbarea ar putea însemna o pierdere de aproximativ 200 de lei net lunar.
Gradația de merit, acordată în prezent pentru cinci ani și reprezentând 25% din salariul de bază, ar urma să fie înlocuită treptat cu un premiu de performanță cuprins între 10% și 20%. Acesta nu va fi garantat și va depinde de bugetul disponibil.
Medicii și asistenții pot pierde din sporuri
În sănătate, salariul de bază al unui medic primar ar fi de 16.400 de lei, iar cel al unui medic specialist de 13.120 de lei. Un asistent medical cu grad maxim ar avea un salariu de bază de 7.872 de lei, iar o infirmieră de 5.699 de lei.
Problema majoră o reprezintă însă sporurile. Veniturile reale ale personalului medical includ plata gărzilor, a turelor de noapte, a muncii în weekend și a activității desfășurate în condiții dificile.
Potrivit calculelor SANITAS, reducerea sporului pentru condiții de muncă de la 85% la 20% ar putea provoca pierderi de aproximativ 25,5% pentru un medic primar și de aproape 25% pentru un medic specialist.
În cazul asistenților medicali din ATI, pierderile estimate sunt cuprinse între 17% și 20%. Și plata suplimentară pentru munca în weekenduri și sărbători legale ar putea fi redusă semnificativ.
Salariile ar putea rămâne înghețate ani întregi
Ministerul Muncii afirmă că niciun angajat nu va primi efectiv mai puțini bani. Dacă noul salariu este mai mic decât venitul aflat în plată în noiembrie 2026, diferența va fi păstrată temporar.
Totuși, acest mecanism poate însemna că angajații nu vor beneficia efectiv de viitoarele majorări. Orice creștere acordată ulterior va fi folosită pentru reducerea diferenței compensatorii.
Astfel, în timp ce demnitarii au prevăzute creșteri până în 2031, mulți medici, profesori, funcționari sau grefieri ar putea rămâne cu venitul nominal înghețat. Într-o perioadă cu inflație, acest lucru înseamnă o scădere reală a puterii de cumpărare.
Procedura proiectului a fost suspendată pe 21 iulie de Curtea de Apel București, în urma unei acțiuni deschise de Federația SANITAS. Sindicaliștii acuză lipsa unui dialog social real și cer oprirea proiectului în forma actuală. Hotărârea poate fi atacată cu recurs.
Cine primește mii de lei în plus și ce categorii riscă să rămână cu salariile blocate sau să piardă din sporuri? Citește toate calculele în linkul din comentarii.