Ilie Bolojan pregătește schimbări importante în sistemul public de sănătate, după ce datele analizate de Guvern au arătat diferențe majore între spitale în ceea ce privește cheltuielile cu salariile, gradul de ocupare a paturilor și necesarul real de personal.
Premierul a anunțat că unitățile medicale care au secții cu activitate redusă ar putea fi reorganizate. Personalul din aceste zone ar urma să fie transferat către spitale sau servicii în care există un deficit real de angajați.
Măsurile sunt analizate într-un moment în care autoritățile au primit solicitări pentru deblocarea a aproximativ 26.000 de posturi noi în sănătate, echivalentul a peste 10% din numărul actual al angajaților din sistemul public.
Cheltuielile de personal au crescut de peste patru ori
Potrivit datelor prezentate de Ilie Bolojan, cheltuielile de personal din sănătate au crescut de la aproximativ 6 miliarde de lei în anul 2015 la peste 25 de miliarde de lei în 2025.
În prezent, în sistemul public de sănătate lucrează aproximativ 193.000 de persoane. În același timp, spitalele au solicitat aprobarea pentru ocuparea altor 26.000 de posturi.
Premierul consideră că aceste cereri trebuie analizate separat, în funcție de activitatea fiecărei unități medicale. Unele spitale se confruntă cu un deficit grav de personal, în timp ce altele au paturi neocupate și cheltuieli salariale foarte ridicate.
România are aproximativ 132.000 de paturi de spital, însă gradul mediu de ocupare este de numai 63%. Există unități medicale în care ocuparea scade la 40-45%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre paturi rămân neutilizate.
Spitale în care salariile consumă aproape toți banii
La nivel național, cheltuielile de personal reprezintă, în medie, aproximativ 65% din sumele contractate de spitale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Există însă între 50 și 60 de spitale în care salariile consumă aproximativ 90% din bugetul disponibil. În aceste condiții, unităților medicale le rămân foarte puțini bani pentru tratamente, medicamente, analize sau măsuri de prevenire a infecțiilor nosocomiale.
„Asta înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize sau pentru combaterea infecțiilor nosocomiale”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a susținut că unele spitale au ajuns să funcționeze mai degrabă pentru menținerea aparatului de personal decât pentru acordarea serviciilor necesare pacienților.
Probleme în modul de finanțare
Ilie Bolojan a semnalat și o anomalie în sistemul de finanțare a spitalelor. Aproximativ două treimi din banii acordați pentru salarii provin din așa-numitele diferențe salariale, stabilite pe baza unor formule și niveluri istorice.
Aceste sume sunt primite indiferent de numărul pacienților tratați sau de performanța unității medicale. Doar aproximativ o treime din veniturile spitalelor este obținută direct din serviciile medicale efectuate și decontate de CNAS.
Din acest motiv, conducerea Guvernului consideră că actualul mecanism nu îi încurajează suficient pe managerii spitalelor să îmbunătățească activitatea și să folosească eficient resursele disponibile.
Secțiile fără activitate ar putea fi reduse
Premierul a cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să finalizeze până luni o analiză detaliată a situației din spitale.
Unitățile care au cheltuieli de personal peste media națională și un grad de ocupare a paturilor sub medie vor fi depunctate atunci când solicită deblocarea unor posturi suplimentare.
În spitalele în care anumite secții au o activitate redusă, numărul paturilor ar putea fi micșorat. Personalul disponibil ar urma să fie transferat către zonele în care există un deficit de medici, asistenți sau personal auxiliar.
O parte dintre paturi și angajați ar putea fi redirecționați către serviciile de îngrijire paliativă. În prezent, România dispune de numai aproximativ 4.000 de paturi pentru pacienții cu afecțiuni grave și pentru persoanele vârstnice care au nevoie de astfel de servicii.
Deficit de medici în orașele mici
Distribuția personalului medical reprezintă o altă problemă majoră. Universitățile din România pregătesc anual aproximativ 7.000 de medici, iar între 4.000 și 5.000 finalizează rezidențiatul.
Cu toate acestea, doar aproximativ 1.000-1.500 ajung să se angajeze în sistemul public. În marile centre universitare există o concurență ridicată pentru posturi, în timp ce spitalele din orașele mici și din județele mai slab dezvoltate se confruntă cu lipsa specialiștilor.
Ilie Bolojan susține că personalul trebuie distribuit mai eficient, astfel încât locuitorii comunităților mici să poată beneficia de serviciile medicale necesare. Restructurarea secțiilor cu activitate redusă și transferarea angajaților către zonele deficitare sunt prezentate drept soluții pentru corectarea acestor dezechilibre.