Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu avertizează că adoptarea noii Legi a salarizării bugetare, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, ar putea genera cheltuieli mult mai mari decât suma pe care România ar urma să o primească în schimb.
Potrivit calculelor prezentate de deputatul PSD, aplicarea actului normativ ar presupune un cost suplimentar de aproximativ două miliarde de euro pentru bugetul de stat. În același timp, beneficiul financiar obținut prin PNRR, în cazul în care legea ar fi adoptată de Parlament, s-ar ridica la numai 770 de milioane de euro.
Adrian Câciu susține că, înainte de implementarea unei reforme cu un impact bugetar atât de important, autoritățile ar trebui să se concentreze asupra problemelor care afectează în prezent economia României: inflația ridicată, dobânzile mari și costurile tot mai apăsătoare ale împrumuturilor contractate de stat.
„În prezent, nu sunt vizibile măsuri credibile care să conducă la reducerea inflației și, implicit, la diminuarea costurilor de finanțare ale statului”, a transmis fostul ministru al Finanțelor într-o postare publicată pe Facebook.
Acesta a explicat că noua Lege a salarizării ar putea aduce o cheltuială suplimentară de aproximativ două miliarde de euro, în timp ce avantajul financiar asociat adoptării sale ar fi de numai 770 de milioane de euro.
România ar putea plăti miliarde de euro în plus pentru dobânzi
Adrian Câciu atrage atenția că România riscă să achite aproximativ 7,3 miliarde de euro în plus pentru dobânzi, în condițiile în care nu sunt adoptate măsuri eficiente pentru reducerea inflației și a costurilor la care statul se împrumută.
Conform estimărilor prezentate de deputatul PSD, până la sfârșitul anului viitor România ar urma să contracteze împrumuturi în valoare totală de aproximativ 533 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 100 de miliarde de euro.
La un asemenea nivel al finanțării, fiecare punct procentual suplimentar aplicat dobânzii poate genera costuri uriașe pentru buget. Câciu estimează că impactul ar putea ajunge la aproximativ 7,3 miliarde de euro.
Fostul ministru a explicat că, pentru fiecare zece miliarde de euro împrumutate pe o perioadă de zece ani, un punct procentual în plus la dobândă ar putea însemna cheltuieli suplimentare de aproximativ 730 de milioane de euro.
În opinia sa, situația macroeconomică a României ridică numeroase semne de întrebare. Inflația se menține la un nivel de peste 10%, dobânzile la titlurile de stat se situează în jurul valorii de 7%, iar rata de politică monetară este de 6,5%.
Șomajul crește, iar consumul continuă să scadă
Adrian Câciu mai susține că șomajul se află în creștere, în timp ce consumul ar fi în contracție de zece luni consecutive. În acest context, datoria publică a României continuă să se majoreze.
Deputatul PSD avertizează că noua Lege a salarizării ar putea produce efecte contrare celor urmărite. Printre acestea se numără nemulțumirea unei mari părți dintre angajații din sectorul public, creșterea presiunii asupra bugetului și amplificarea inflației.
În condițiile menținerii unor dobânzi ridicate, costurile totale suportate de România ar putea crește semnificativ. Câciu consideră că principala prioritate a autorităților ar trebui să fie reducerea inflației, scăderea dobânzilor și diminuarea cheltuielilor generate de finanțarea datoriei publice.
Potrivit acestuia, fiecare punct procentual eliminat din nivelul dobânzilor s-ar traduce în economii de miliarde de euro pentru bugetul statului și, implicit, pentru cetățeni.
Adrian Câciu estimează că, în cazul în care inflația ar coborî la un nivel cuprins între 3% și 4%, economia realizată la buget ar putea ajunge la aproximativ 7,3 miliarde de euro până la finalul anului.
Tu ce crezi: ar trebui adoptată Legea salarizării în aceste condiții sau Guvernul ar trebui să se concentreze mai întâi pe reducerea inflației și a dobânzilor? Lasă-ne părerea ta în comentarii!