Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, lansează acuzații dure la adresa actualei conduceri politice a României, după ce două drone au fost doborâte de piloții români în două zile consecutive. Acesta avertizează că astfel de incidente s-ar putea repeta și chiar intensifica, pe fondul escaladării războiului din Ucraina.
Dungaciu susține că intervențiile reușite ale piloților de F-16 demonstrează profesionalismul militarilor români, însă nu pot ascunde vulnerabilitățile existente în sistemul național de apărare antidrone. În opinia sa, autoritățile nu ar trebui să invoce permanent apartenența României la NATO, ci să dezvolte capacități proprii de detectare și neutralizare a unor asemenea amenințări.
Declarațiile sale vin după ce Ministerul Apărării a anunțat că două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României au fost doborâte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
Prima dronă a fost neutralizată vineri, în apropierea localității Padina, din județul Buzău. Aparatul de zbor a fost urmărit de militarii români, iar un avion F-16 l-a angajat cu o rachetă și l-a doborât deasupra unei zone nelocuite.
Cel de-al doilea incident s-a produs sâmbătă dimineață, în apropierea frontierei cu Ucraina, la vest de localitatea Sfântu Gheorghe, din Delta Dunării. Sistemele radar ale Ministerului Apărării au detectat pătrunderea neautorizată la ora 8:22, iar două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană au interceptat ținta. Drona a fost neutralizată într-o zonă nepopulată.
Dan Dungaciu consideră că incidentele nu vor rămâne izolate, mai ales în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să se intensifice.
„Războiul din Ucraina este pe escaladare și nu are în acest moment soluție diplomatică”, a declarat prim-vicepreședintele AUR.
În aceste condiții, el avertizează că dronele ar putea continua să pătrundă în spațiul aerian al României.
„Dronele nu vor înceta să vină în România și «accidentele» se vor intensifica”, a afirmat Dungaciu.
Liderul AUR critică faptul că, după fiecare incident de acest fel, reprezentanții statului recunosc că Armata Română nu dispune de toate mijloacele necesare pentru a combate eficient dronele. În opinia sa, problema nu trebuie pusă în responsabilitatea militarilor, ci a decidenților politici care au stabilit prioritățile de înzestrare.
„De fiecare dată ni se spune că Armata Română nu «are ce-i trebuie» și că nu poate face față adecvat unei asemenea situații. Problema este politică: de ce nu are și de ce miliarde de euro împrumutate se duc acolo unde nevoile Armatei nu sunt stringente și nu acolo unde, de fiecare dată când apar asemenea incidente, se văd periculos găurile din sistem?”, a declarat Dan Dungaciu.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, afirmase anterior că România nu dispune de suficiente capabilități specializate pentru combaterea dronelor. Acesta a explicat că folosirea avioanelor de vânătoare pentru neutralizarea unor astfel de aparate nu reprezintă soluția obișnuită și că Armata face „maximum” cu mijloacele pe care le are la dispoziție.
Miruță a pus aceste lipsuri pe seama unor decizii politice și a programelor de înzestrare desfășurate în anii anteriori. Dan Dungaciu consideră însă că această explicație nu mai poate fi repetată, având în vedere că rolul dronelor în conflictul din Ucraina este cunoscut de mai mulți ani.
„De trei ani de zile, cel puțin, războiul din Ucraina este marcat decisiv de apariția dronelor. Ce a făcut decidentul politico-strategic din România până acum?”, a întrebat prim-vicepreședintele AUR.
Dungaciu critică și modul în care autoritățile române fac trimitere la NATO după fiecare incident de securitate.
„Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente”, a afirmat acesta.
Prim-vicepreședintele AUR susține că dezbaterea publică se concentrează prea mult asupra Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care reglementează apărarea colectivă, în timp ce este ignorat Articolul 3.
Articolul 3 stabilește că fiecare stat membru trebuie să își mențină și să își dezvolte, prin eforturi proprii și prin colaborarea cu aliații, capacitatea de a rezista unui atac armat. Potrivit lui Dungaciu, garanțiile oferite de Alianța Nord-Atlantică nu înlătură obligația României de a investi în propriile sisteme de detectare, bruiaj și neutralizare a dronelor.
„Noi putem invoca, politic, Articolul 5, dar NATO ne arată, militar, Articolul 3”, a declarat liderul AUR.
Acesta precizează că NATO nu intră automat într-un conflict de fiecare dată când o dronă pătrunde în spațiul aerian al unui stat membru. Aplicarea Articolului 5 depinde de calificarea incidentului drept atac armat, iar această situație este analizată separat, de la caz la caz.
În opinia lui Dan Dungaciu, vulnerabilitatea României nu este doar militară, ci și instituțională. El consideră că neîncrederea populației în autorități și în liderii politici afectează capacitatea statului de a gestiona astfel de crize.
„Criza de încredere din sistem nu contribuie în niciun fel la liniștirea publicului. Un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere. Încredere în instituții, încredere în Armată, încredere în lideri”, a afirmat acesta.
Declarațiile vin în contextul în care locuitorii din sud-estul României au primit în mod repetat mesaje RO-Alert din cauza atacurilor cu drone desfășurate în apropierea frontierei dintre România și Ucraina.
Dungaciu leagă problemele din sistemul de apărare și de criza politică traversată de România. Acesta atacă dur actuala conducere și susține că lipsa unor decizii eficiente slăbește capacitatea statului de a răspunde amenințărilor.
„Perpetuarea crizei politice curente și mediocritatea ardentă a actualilor conducători nu fac decât să slăbească statul român în fața unei confruntări militare care, indirect, ne va afecta și care nu se va ostoi curând la granițele României”, a declarat prim-vicepreședintele AUR.
Liderul AUR avertizează că România riscă să fie dezavantajată nu doar pe durata războiului din Ucraina, ci și după încheierea conflictului.
„În plus, situația post-conflict se desenează în culori sumbre pentru România”, a mai spus Dan Dungaciu, fără să prezinte detalii despre scenariile la care se referă.
În final, acesta subliniază că performanțele piloților români nu pot compensa lipsurile structurale ale sistemului de apărare.
„Nu poți acoperi asta mediatic nici măcar cu piloți tineri, excelent pregătiți și capabili să doboare dronele rusești care ajung în spațiul nostru aerian”, a afirmat Dan Dungaciu.
Deși acesta a vorbit despre „drone rusești”, autoritățile nu au comunicat oficial proveniența celei de-a doua drone. Echipele Ministerului Apărării urmează să cerceteze zona de impact și să analizeze fragmentele recuperate pentru a stabili tipul și originea aparatului de zbor.
Consideri că România ar trebui să investească mai mult în propriile sisteme de apărare antidrone? Citește informațiile complete accesând linkul din comentarii și spune-ne ce părere ai despre declarațiile lui Dan Dungaciu.