Angajații implicați în gestionarea fondurilor europene au reacționat dur după declarațiile făcute de Ilie Bolojan despre salariile și bonusurile acordate în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Sindicatul „MIPE Normalitate” susține că afirmațiile premierului creează o imagine nedreaptă asupra activității funcționarilor care gestionează programe europene în valoare de zeci de miliarde de euro.
Reprezentanții salariaților afirmă că personalul ministerului este transformat în „țap ispășitor” pentru probleme care nu depind exclusiv de angajații tehnici. Aceștia invocă lipsa de personal, volumul foarte mare de muncă și întârzierile legislative sau politice care afectează implementarea proiectelor.
„Nu cerem privilegii. Cerem respect, dialog instituțional și dreptul ca adevărul să fie prezentat opiniei publice”, au transmis reprezentanții sindicatului.
Declarațiile care au declanșat revolta
În cadrul unei conferințe de presă, Ilie Bolojan a vorbit despre diferențele salariale existente între instituțiile statului.
Premierul a susținut că unii angajați ai Secretariatului General al Guvernului ar avea venituri care ajung la aproximativ jumătate din salariile unor funcționari din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit acestuia, sporurile și stimulentele acordate angajaților implicați în gestionarea fondurilor europene ar fi dus, în anumite cazuri, la creșteri importante ale veniturilor.
„Doar pentru că unii sunt la un minister, au avut o oportunitate, iar alții sunt în clădirea Guvernului”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a mai afirmat că majorarea salarială de până la 40% ar trebui acordată numai în funcție de activitatea desfășurată și de îndeplinirea unor criterii clare de performanță.
„Dacă nu îți faci treaba, de ce i-ai primi?”, a întrebat acesta.
Declarațiile au fost făcute în contextul modificării regulilor privind acordarea stimulentelor salariale pentru personalul care lucrează cu fonduri europene.
Sindicaliștii resping acuzațiile
Sindicatul „MIPE Normalitate” consideră că afirmația potrivit căreia unii angajați ar încasa majorări fără să își îndeplinească obligațiile reprezintă o insinuare nefondată.
Reprezentanții organizației susțin că nu au fost prezentate evaluări oficiale care să demonstreze existența unei lipse generale de performanță în minister.
Aceștia afirmă că declarațiile repetate public afectează reputația și demnitatea profesională a angajaților.
„O asemenea insinuare, formulată și repetată în mod public de la cel mai înalt nivel al Executivului, aduce o gravă atingere reputației și demnității profesionale a angajaților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene”, au transmis sindicaliștii.
Organizația susține că personalul MIPE este prezentat în mod incorect drept responsabil pentru întârzierile și problemele din administrația publică, în condițiile în care instituția se confruntă cu un deficit sever de angajați.
Rezultatele invocate de personalul ministerului
În apărarea angajaților, sindicatul a prezentat date comunicate anterior de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Potrivit acestor informații, România ar fi atras aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri europene în perioada iunie 2025–iunie 2026.
Rezultatul a fost prezentat drept un record pentru un interval de 12 luni consecutive.
Absorbția fondurilor de coeziune ar fi crescut de la aproximativ 3,28 miliarde de euro la peste 10,4 miliarde de euro, iar România ar fi ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană în funcție de valoarea netă a sumelor absorbite.
În același timp, gradul de contractare pentru actualul ciclu financiar ar fi ajuns la aproximativ 97%, iar investițiile realizate din fonduri europene ar reprezenta o parte importantă din totalul investițiilor publice.
Sindicaliștii consideră că aceste rezultate contrazic imaginea unei instituții în care angajații nu își îndeplinesc atribuțiile.
Cine este responsabil pentru întârzierile din PNRR
Reprezentanții angajaților resping și ideea că întârzierile înregistrate în Planul Național de Redresare și Reziliență pot fi puse exclusiv în sarcina personalului tehnic.
Ei explică faptul că îndeplinirea jaloanelor depinde adesea de adoptarea unor legi, reforme și decizii politice care intră în responsabilitatea Guvernului și a Parlamentului.
Printre exemple se află noua lege a salarizării în sectorul public. Conținutul și calendarul adoptării acesteia nu sunt stabilite de funcționarii care monitorizează fondurile europene.
„Întârzierile legislative, modificarea reformelor sau neîndeplinirea unor angajamente asumate la nivel politic nu pot fi puse în sarcina personalului tehnic”, arată sindicatul.
Organizația mai susține că o parte dintre specialiștii MIPE au fost detașați la alte instituții, ceea ce ar fi redus și mai mult capacitatea administrativă a ministerului.
Majorarea de 40%, drept sau privilegiu?
Sindicaliștii resping afirmația că bonusurile acordate angajaților din domeniul fondurilor europene reprezintă privilegii nejustificate.
Potrivit acestora, majorările salariale au fost introduse prin acte normative pentru a reflecta complexitatea activității, nivelul ridicat de responsabilitate și nevoia de a păstra specialiștii în sistemul public.
Reprezentanții salariaților afirmă că sumele sunt finanțate prin proiecte de asistență tehnică din fonduri europene nerambursabile și nu ar fi suportate direct din bugetul de stat.
De asemenea, majorările ar fi acordate în funcție de criterii și indicatori de performanță stabiliți anual.
Avertisment privind plecarea specialiștilor
Sindicatul avertizează că reducerea veniturilor, orele suplimentare neplătite și atacurile publice ar putea determina numeroși specialiști să părăsească administrația.
În mediul privat, salariile oferite profesioniștilor care cunosc mecanismele fondurilor europene sunt adesea mai atractive.
Plecarea personalului experimentat ar putea afecta capacitatea României de a administra proiectele europene și de a atrage bani pentru infrastructură, spitale, școli, companii și dezvoltarea comunităților locale.
Sindicatul îi solicită lui Ilie Bolojan să își retragă afirmațiile considerate nefondate și să deschidă un dialog real cu angajații ministerului.
„Dacă obiectivul este cu adevărat reforma administrației, dialogul cu profesioniștii din MIPE nu trebuie evitat”, au concluzionat reprezentanții organizației.
Ce declarație a lui Ilie Bolojan a declanșat revolta și de ce angajații avertizează că România ar putea pierde specialiști esențiali? Detaliile complete se află în primul comentariu.