Poșta Română se pregătește pentru una dintre cele mai importante transformări din istoria sa recentă. Conducerea companiei a anunțat că activitatea oficiilor poștale va fi redusă treptat, iar o parte dintre sedii ar urma să fie închise deoarece nu mai sunt considerate profitabile.
Schimbarea îi îngrijorează în special pe pensionarii care folosesc serviciile poștale și care nu sunt familiarizați cu plățile electronice sau cu aplicațiile bancare. Pentru numeroase persoane în vârstă, poștașul și oficiul din apropierea locuinței reprezintă în continuare principalele legături cu serviciile publice.
Închiderea sediilor nu se va produce însă simultan. Procesul ar urma să fie gradual și adaptat situației financiare a fiecărei unități, astfel încât activitatea companiei să fie reorganizată fără o întrerupere bruscă a serviciilor.
De ce sunt vizate oficiile poștale
Poșta Română funcționează în prezent printr-o rețea extinsă, alcătuită din opt sucursale regionale, 41 de oficii județene, Oficiul Poștal Municipal București și Fabrica de Timbre.
Această infrastructură a fost construită într-o perioadă în care oamenii foloseau frecvent serviciile poștale pentru trimiterea scrisorilor, plata facturilor, cumpărarea timbrelor și încasarea diferitelor drepturi sociale.
Digitalizarea a schimbat însă comportamentul clienților. Corespondența tradițională este folosită tot mai rar, facturile pot fi achitate online, iar serviciile de curierat privat au câștigat o parte importantă din piață.
În aceste condiții, numeroase sedii ar genera cheltuieli mai mari decât veniturile obținute. Conducerea companiei consideră că actuala structură nu mai poate fi susținută în forma existentă și că este necesară o reorganizare amplă.
Anunțul făcut de directorul Poștei Române
Valentin Ștefan, directorul general al companiei, a declarat că închiderea sediilor va fi făcută treptat. Acesta a explicat că Poșta Română are și o responsabilitate morală față de angajații care au lucrat timp de zeci de ani în cadrul companiei.
„Vom închide oficiile poștale. Miza pentru care încă le ținem deschise este că totuși încă avem oameni pentru care avem o datorie morală, care și-au dedicat viața Poștei Române”, a declarat Valentin Ștefan.
Conducerea companiei nu dorește ca salariații care au o vechime de 30, 40 sau chiar 50 de ani să fie concediați de pe o zi pe alta.
Din acest motiv, restructurarea va fi realizată etapizat, prin reducerea activității și închiderea progresivă a unităților care înregistrează pierderi.
„Nu poți să le spui: «De mâine, caută-ți de lucru». Așa că gradual începem să le închidem, să reducem activitatea în oficiile poștale”, a explicat directorul general.
Exemplul care arată lipsa profitabilității
Valentin Ștefan a oferit și un exemplu pentru a arăta de ce unele servicii tradiționale nu mai sunt rentabile.
Poșta Română comercializa anumite timbre pentru Ministerul Justiției, care aveau o valoare foarte mică. Comisionul companiei era de numai câteva procente, ceea ce însemna că venitul obținut din vânzare era insuficient pentru acoperirea costurilor de funcționare.
„Nu poți să ai salarii și să fii profitabil când tu faci un maxim de doi bani din produsul pe care îl vinzi”, a afirmat directorul companiei.
În opinia sa, oficiile poștale clasice nu mai au un viitor economic în actuala formă, chiar dacă închiderea lor poate afecta imaginea companiei și poate provoca nemulțumirea clienților.
Ce se întâmplă cu pensionarii
Cea mai mare îngrijorare este legată de modul în care persoanele în vârstă își vor încasa pensiile după reducerea rețelei de oficii poștale.
Din informațiile prezentate până acum nu rezultă că plata pensiilor prin intermediul poștașilor ar urma să fie eliminată imediat. Închiderea unui sediu nu înseamnă automat dispariția distribuirii pensiilor la domiciliu, însă compania va trebui să reorganizeze traseele și activitatea personalului.
Pentru pensionarii care se deplasau direct la oficiu, schimbarea ar putea presupune folosirea unui alt punct de lucru, încasarea banilor printr-un cont bancar sau adoptarea unei soluții alternative care urmează să fie stabilită.
Autoritățile și conducerea Poștei Române nu au prezentat deocamdată un calendar complet al închiderilor și nici procedura exactă care va fi aplicată în fiecare localitate.
Prin urmare, pensionarii nu trebuie să își modifice imediat modalitatea de plată și nici să creadă că pensiile nu vor mai fi distribuite. Orice schimbare concretă ar trebui comunicată oficial înainte de aplicare.
Localitățile mici ar putea fi cele mai afectate
Reducerea rețelei va avea un impact mai puternic în mediul rural și în orașele mici, unde oficiul poștal este uneori singurul punct accesibil pentru efectuarea plăților și ridicarea trimiterilor.
În aceste zone, accesul la internet poate fi limitat, iar distanța până la o sucursală bancară este uneori foarte mare. Numeroși pensionari nu folosesc carduri și preferă să își primească veniturile în numerar.
Poșta Română va trebui să găsească soluții de tranziție pentru ca persoanele vulnerabile să nu rămână fără acces la servicii esențiale.
Printre variantele luate în calcul s-ar putea număra punctele alternative de distribuție, reorganizarea activității poștașilor sau sprijinirea persoanelor care doresc să își deschidă un cont bancar. Textul prezentat nu confirmă însă că aceste soluții au fost deja aprobate.
Procesul va fi unul gradual, iar efectele vor depinde de localitatea în care funcționează fiecare oficiu și de deciziile finale ale companiei.
Ce oficii vor fi închise primele și cum își vor mai încasa pensionarii banii după reorganizare? Declarațiile și detaliile complete se află în primul comentariu.