Legea integrității, un proiect important pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, a fost respinsă joi, 30 iulie 2026, în plenul Senatului. Decizia a venit după o ședință extrem de tensionată, în centrul disputelor aflându-se un amendament despre care PSD a susținut că ar fi avut efecte directe asupra mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Proiectul L461/2026 a primit 55 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă”, 28 de abțineri, în timp ce 29 de senatori prezenți au ales să nu voteze. Fiind vorba despre o lege organică, cele 55 de voturi favorabile nu au fost suficiente, iar propunerea legislativă a fost declarată respinsă.
Cum au votat partidele
Rezultatele oficiale publicate de Senat arată că PSD a oferit 35 de voturi favorabile, UDMR a votat cu nouă senatori pentru adoptare, iar grupul PIR a adunat șapte voturi favorabile. Trei senatori neafiliați și un reprezentant AUR au votat, de asemenea, pentru proiect.
Cei mai mulți senatori AUR s-au abținut. Grupul a înregistrat 25 de abțineri, un vot favorabil și un senator prezent care nu a votat.
Senatorii PNL și USR nu au participat efectiv la vot, deși erau prezenți în sală. Toți cei 17 reprezentanți PNL înregistrați și cei 11 senatori USR au apărut la categoria „prezent – nu au votat”.
Decizia celor două formațiuni a venit după ce solicitarea de retrimitere a proiectului la Comisia juridică fusese respinsă. PNL și USR ceruseră amânarea votului, invocând existența unor necorelări și necesitatea unei noi analize a textului.
Dominic Fritz, în centrul confruntării
Miza politică a dezbaterii a fost reprezentată de efectele pe care anumite prevederi le-ar fi putut avea asupra lui Dominic Fritz. Primarul Timișoarei a pierdut definitiv, în luna iunie 2026, procesul cu Agenția Națională de Integritate, Înalta Curte confirmând existența unui conflict de interese administrativ.
PSD a susținut că un amendament introdus în proiect ar fi permis ca sancțiunile aplicate pentru situații de incompatibilitate sau conflict de interese constatate anterior intrării în vigoare a noii legi să producă efecte inclusiv asupra mandatelor aflate în desfășurare.
În această interpretare, mandatul lui Dominic Fritz ar fi putut înceta înainte de termen. Social-democrații au acuzat PNL și USR că încearcă să îl protejeze prin schimbarea regulilor și au insistat ca proiectul să fie votat în forma adoptată de Camera Deputaților.
De partea cealaltă, Ministerul Justiției și reprezentanții USR au susținut anterior că viitoarea lege trebuie să se aplice numai situațiilor apărute după intrarea sa în vigoare, fără efecte retroactive asupra cazurilor deja analizate de ANI și de instanțe.
Schimb dur de replici în plen
Dezbaterile au fost marcate de acuzații dure între PSD, PNL și USR. Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a afirmat că amânarea proiectului urmărea salvarea mandatului lui Dominic Fritz și a avertizat că neadoptarea legii ar putea costa România aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, a acuzat PSD că transformă reforma legislației privind integritatea într-o răzbunare politică împotriva adversarilor.
În conflict a intervenit și Ilie Bolojan, care a acuzat PSD că încearcă să introducă prevederi cu posibile probleme de constituționalitate. Acesta a susținut că o lege nouă nu poate produce efecte pentru trecut și că invocarea interesului național pentru justificarea unui asemenea amendament ar fi lipsită de temei.
Daniel Zamfir i-a răspuns, catalogându-l drept un premier „demis și expirat” și acuzându-l că rămâne în funcție deși Guvernul său fusese demis de Parlament.
Ce se întâmplă după respingerea legii
Pentru că Senatul a fost Camera decizională, proiectul actual și-a încheiat parcursul parlamentar. El nu mai poate fi trimis la promulgare în forma votată de Camera Deputaților.
Pentru reluarea reformei, parlamentarii trebuie să depună o nouă inițiativă legislativă, care va trece din nou prin comisii, dezbateri și voturile celor două Camere. Reprezentanții PNL și USR au anunțat că intenționează să redepună proiectul fără amendamentul contestat referitor la încetarea mandatelor pentru fapte constatate anterior intrării în vigoare a legii.
Miza financiară rămâne una importantă. Modificarea legislației privind integritatea este prezentată de susținătorii proiectului drept un jalon PNRR de care este legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro. Dominic Fritz și reprezentanții USR au avertizat anterior că blocarea reformei ar putea pune în pericol fonduri europene de aproape 800 de milioane de euro.
Respingerea proiectului nu anulează însă decizia definitivă pronunțată în cazul lui Dominic Fritz. Efectele acesteia asupra mandatului său continuă să depindă de aplicarea legislației aflate în vigoare și de procedurile administrative sau judiciare care pot urma. Prin urmare, afirmația că votul din Senat îi garantează definitiv păstrarea mandatului trebuie tratată cu prudență.
De ce și-au scos PNL și USR cartelele de vot, ce prevedere l-ar fi putut afecta pe Dominic Fritz și ce riscă România după respingerea proiectului? Citește toate detaliile accesând linkul din primul comentariu!