Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a transmis un mesaj important despre pregătirea populației României pentru situații de criză. Oficialul militar a explicat că reziliența națională nu presupune doar intervenția autorităților în caz de incendii, cutremure sau inundații, ci și capacitatea societății de a susține un eventual efort de apărare.
Declarațiile nu au fost făcute pe 30 iulie, ci pe 20 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est din Sibiu. Generalul Gheorghiță Vlad a participat la eveniment alături de Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa.
Populația trebuie pregătită pentru mai multe tipuri de crize
Șeful Statului Major al Apărării a explicat că pregătirea populației trebuie privită într-un sens larg. Românii ar trebui să știe cum să reacționeze nu doar în cazul unei amenințări militare, ci și atunci când au loc dezastre naturale sau alte situații care pot afecta grav comunitățile.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză și aici mă refer la incendii, la cutremure, la inundații, dar, în egală măsură, și o populație pregătită pentru susținerea unui efort de război”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad.
Oficialul a precizat că Armata Română are în vedere mai multe programe desfășurate împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Scopul acestora este creșterea capacității populației de a reacționa organizat în momente dificile.
Declarația nu înseamnă că a fost anunțată mobilizarea populației sau reintroducerea imediată a serviciului militar obligatoriu. Generalul s-a referit la reziliență, instruire și pregătire voluntară, într-un context mai larg de consolidare a apărării naționale.
Tinerii pot urma o pregătire militară voluntară
Generalul Gheorghiță Vlad a vorbit și despre modificarea legislației privind pregătirea populației pentru apărare. Legea nr. 5/2026 a fost promulgată pe 9 ianuarie și publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial. Actul normativ a modificat Legea nr. 446/2006 și a creat cadrul pentru extinderea programelor de pregătire militară voluntară.
Potrivit șefului Armatei, tinerii interesați ar urma să intre în unități ale Ministerului Apărării Naționale pe bază de voluntariat, unde să dobândească o specializare militară de bază.
„Începând din acest an, ne propunem să aducem în unitățile Ministerului Apărării Naționale tineri, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți într-o specializare de bază militară”, a explicat acesta.
Numărul participanților depinde însă de fondurile disponibile. Generalul estima că în 2026 ar putea fi pregătite între 1.000 și 2.000 de persoane, fără să ofere atunci o cifră definitivă, deoarece bugetul de stat nu fusese încă aprobat.
Capacitatea Armatei ar putea ajunge la 10.000 de persoane pe an
În anii următori, programul ar putea fi extins prin organizarea a două sau trei serii de instruire anuală. Potrivit generalului Gheorghiță Vlad, capacitatea totală a Armatei Române pentru acest tip de pregătire este cuprinsă între 2.000 și 10.000 de persoane pe an.
Numărul maxim nu reprezintă însă o țintă garantată pentru fiecare an. Organizarea seriilor va depinde de buget, infrastructură, instructori, echipamente și locurile disponibile în unitățile militare.
Pregătirea voluntară urmărește să consolideze rezerva și să ofere participanților cunoștințe militare elementare. Nu este vorba despre chemarea obligatorie a tuturor tinerilor în armată, ci despre un program la care persoanele eligibile aleg să participe.
Mesajul vine într-un context de securitate tensionat
Declarațiile generalului au fost făcute în contextul preocupărilor NATO privind consolidarea apărării colective și creșterea capacității statelor membre de a reacționa la amenințări. Gheorghiță Vlad continuă să ocupe funcția de șef al Statului Major al Apărării, fiind menționat oficial de MApN în această calitate și în comunicările din iulie 2026.
Mesajul central transmis de șeful Armatei nu a fost unul de panică, ci de prevenție. Autoritățile urmăresc ca populația să cunoască regulile de bază pentru situații de urgență și ca România să dispună de mai mulți oameni instruiți, capabili să sprijine instituțiile atunci când apare o criză majoră.
Ce presupune pregătirea militară voluntară, cine se poate înscrie și câte persoane ar putea fi instruite anual? Citește toate informațiile accesând linkul din primul comentariu!