România intră în stare de alertă la nivel național pe durata lunii august 2026, din cauza scăderii puternice a producției de energie electrică. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, după ședința extraordinară convocată vineri, 31 iulie, pentru analizarea situației din Sistemul Energetic Național.
Măsura a fost luată pe fondul secetei severe, al debitelor foarte mici înregistrate pe râuri și, mai ales, al scăderii nivelului Dunării. Situația afectează atât producția hidrocentralelor, cât și funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Premierul a precizat că autoritățile discută inclusiv despre achiziționarea unui ajutor energetic de urgență din Ucraina, pentru acoperirea consumului din orele de seară.
Debitul Dunării a scăzut la mai puțin de jumătate
Potrivit lui Ilie Bolojan, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă și ar putea să mai scadă cu încă 100 de metri cubi pe secundă.
Valoarea este de aproximativ trei ori mai mică decât media multianuală normală pentru această perioadă. Prognozele indicau încă din 28 iulie că debitul ar putea coborî la 1.500 de metri cubi pe secundă până pe 4 august, apropiindu-se de minimul istoric înregistrat în 1985.
Scăderea nivelului Dunării a afectat zona de aducțiune a apei necesare funcționării centralei de la Cernavodă. Conform explicațiilor premierului, unul dintre grupurile nucleare a fost deja oprit, iar autoritățile urmăresc atent situația celui de-al doilea reactor.
Nuclearelectrica are stabilite praguri tehnice clare pentru oprirea controlată a unităților atunci când nivelul apei din bazinul de aspirație scade sub limitele de siguranță. Astfel de opriri sunt măsuri preventive și nu indică producerea unui accident nuclear.
România ar putea pierde 20% din producția de electricitate
Premierul a avertizat că, în cazul în care și al doilea grup de la Cernavodă ar trebui oprit, România ar pierde aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.
În același timp, hidrocentralele nu pot compensa deficitul, deoarece debitele râurilor sunt foarte scăzute. Seceta afectează aproape toate sursele de producție care depind de apă.
În orele de seară, consumul normal depășește 7.000 de megawați, iar România importă deja aproximativ 1.700 de megawați. Dacă și cel de-al doilea reactor ar fi oprit, necesarul de import ar putea depăși 2.500 de megawați.
Problema este complicată de faptul că și țările vecine se confruntă cu secetă, temperaturi extreme și un consum ridicat. Energia disponibilă pentru import este, prin urmare, limitată și căutată de mai multe state în același timp.
România discută un ajutor energetic din Ucraina
Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei despre posibilitatea ca România să primească energie din producția uneia dintre centralele nucleare ucrainene.
Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să poarte discuții tehnice pentru stabilirea cantităților care ar putea fi livrate în orele de vârf.
Premierul a precizat că nu este vorba despre o donație, ci despre exporturi realizate în condiții comerciale. România a oferit în trecut energie Ucrainei atunci când statul vecin s-a confruntat cu deficite, iar acum Kievul ar fi dispus să aloce o parte din surplus pentru echilibrarea sistemului românesc.
Livrările ar urma să fie folosite cu prioritate în intervalele de seară, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul gospodăriilor și al companiilor rămâne ridicat.
Capacitățile disponibile vor funcționa la maximum
În plan intern, toate unitățile de producție disponibile au primit recomandarea de a funcționa la capacitate maximă.
ANRE și Transelectrica vor analiza în procedură de urgență instalațiile fotovoltaice, eoliene și capacitățile de stocare care au fost finalizate, dar nu sunt încă autorizate pentru a introduce energie în rețea.
Autoritățile estimează că, prin conectarea rapidă a acestor proiecte, producția ar putea crește cu aproximativ 100–200 de megawați. Cantitatea nu acoperă întregul deficit posibil, dar poate contribui la menținerea echilibrului în orele dificile.
Premierul a criticat întârzierile acumulate în realizarea centralelor pe gaze, parcurilor fotovoltaice și sistemelor de stocare care ar fi trebuit să înlocuiască treptat capacitățile pe cărbune.
România produce în anumite zile un surplus de energie solară la prânz, însă nu dispune de suficiente baterii pentru a-l păstra până seara. În lipsa stocării, energia este exportată ieftin în timpul zilei, iar ulterior România cumpără energie la prețuri mai mari.
Bolojan cere reducerea voluntară a consumului
Premierul a făcut apel la populație, companii și instituții publice să reducă voluntar consumul de energie în orele de seară.
Consumatorii pot ajuta prin amânarea folosirii mașinilor de spălat, uscătoarelor, boilerelor electrice și altor aparate mari în afara perioadelor de consum maxim.
Autorităților publice și companiilor li se cere să pregătească planuri proprii de economisire. Iluminatul neesențial, climatizarea excesivă și activitățile care pot fi mutate în alte intervale ar putea fi reduse temporar.
Deocamdată, Guvernul nu a anunțat întreruperi programate sau raționalizarea energiei pentru populație. Starea de alertă permite însă adoptarea rapidă a unor măsuri pentru prevenirea dezechilibrelor majore.
În cazul marilor consumatori există proceduri speciale gestionate de Transelectrica, care pot fi activate dacă funcționarea în siguranță a sistemului o va impune.
Prosumatorii cu baterii pot avea un rol important
Ilie Bolojan a subliniat că prosumatorii care dețin sisteme de stocare pot contribui semnificativ la echilibrarea rețelei.
Panourile fotovoltaice produc cel mai mult în timpul zilei, însă vârful de consum apare adesea seara. Bateriile permit păstrarea surplusului și folosirea lui după apus, reducând presiunea asupra rețelei naționale.
Premierul a recunoscut că una dintre greșelile ultimilor ani a fost finanțarea panourilor fotovoltaice fără stimularea suficientă a sistemelor de stocare.
Estimările autorităților arată că seceta va continua, fără precipitații importante în următoarele două săptămâni. În același timp, din cauza caniculei, consumul național ar putea urca până la aproximativ 8.000 de megawați.
Ce înseamnă starea de alertă pentru populație, în ce interval trebuie redus consumul și există riscul opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă? Citește toate informațiile accesând linkul din primul comentariu!