Brânza de oaie este unul dintre cele mai apreciate produse tradiționale din România, însă consumatorii trebuie să fie atenți la denumirea, proveniența și ingredientele produsului cumpărat. Pe piață pot exista produse în care grăsimea din lapte este înlocuită parțial sau integral cu grăsimi vegetale, dar acestea nu pot fi comercializate legal drept „brânză”.
Legislația europeană rezervă denumirea de „brânză” produselor obținute exclusiv din lapte. Pot fi utilizate substanțele necesare procesului de fabricație, însă acestea nu trebuie să înlocuiască, total sau parțial, componentele naturale ale laptelui. Un produs realizat cu ulei de palmier sau cu alte grăsimi vegetale trebuie prezentat sub o altă denumire, care să îi arate clar adevărata compoziție.
Ce trebuie să conțină brânza de oaie
În mod obișnuit, brânza de oaie este obținută din lapte de oaie, culturi de microorganisme, cheag sau alte enzime de coagulare și sare. Afirmația că un produs autentic trebuie să conțină obligatoriu numai „lapte, culturi lactice și cheag natural” este însă prea simplificată.
Regulile europene permit folosirea culturilor și a enzimelor necesare fabricării, iar unele brânzeturi pot conține și aditivi autorizați. De exemplu, clorura de calciu, cunoscută drept E509, este permisă în procesul de fabricare a anumitor brânzeturi și poate ajuta la coagularea și fermitatea produsului. Prezența ei nu demonstrează că brânza este falsificată.
De asemenea, cheagul nu trebuie să fie neapărat de origine animală. În producția modernă pot fi utilizate și enzime microbiene sigure și autorizate.
Brânza foarte albă este falsă?
Unul dintre cele mai răspândite mituri spune că brânza de oaie perfect albă ar fi fabricată din uleiuri și prafuri. În realitate, culoarea albă este caracteristică multor produse obținute din lapte de oaie sau de capră.
Oile transformă în mare parte betacarotenul din hrană în vitamina A, care nu are culoarea galbenă a pigmentului inițial. Din acest motiv, laptele și brânza de oaie pot fi în mod natural foarte albe, spre deosebire de unele brânzeturi din lapte de vacă, care pot avea o tentă gălbuie.
Prin urmare, culoarea nu poate confirma singură dacă produsul este autentic sau fals.
Lipsa găurilor nu dovedește falsificarea
Nici textura foarte fină, compactă sau lipsită de găuri nu reprezintă o dovadă sigură. Aspectul brânzei depinde de tipul produsului, culturile folosite, aciditate, umiditate, presare, temperatură și perioada de maturare.
Unele brânzeturi autentice sunt compacte și aproape fără goluri, în timp ce altele prezintă mici găuri și imperfecțiuni. Testul vizual poate ridica întrebări, dar nu poate stabili compoziția produsului.
Cercetările privind fraudele din domeniul brânzeturilor arată că autentificarea se realizează prin metode de laborator, precum spectrometria, analiza grăsimilor sau testele moleculare. Evaluarea bazată doar pe aspect, gust și textură este mult mai puțin sigură.
Testul cu apa lăsată pe farfurie
Afirmația că o brânză este falsă dacă lasă repede apă pe farfurie nu este nici ea concludentă. Brânzeturile ținute în saramură pot elimina zer sau lichid sărat după tăiere, în special dacă sunt scoase recent din recipient ori dacă au un conținut ridicat de umiditate.
Cantitatea de lichid depinde de rețetă, presare, maturare, temperatură și condițiile de păstrare. O scurgere excesivă poate indica o calitate slabă sau o depozitare necorespunzătoare, dar nu dovedește automat existența uleiului vegetal ori a amidonului.
Cum alegi corect brânza de oaie
Pentru produsele ambalate, verifică denumirea exactă și lista ingredientelor. Specia de la care provine laptele trebuie indicată atunci când nu este vorba despre lapte de vacă. Dacă apar grăsimi vegetale, amidon sau proteine din alte surse, produsul nu trebuie confundat cu o brânză obținută exclusiv din lapte.
În piață, cumpără numai din spații autorizate și cere informații despre producător, proveniență, data fabricării și condițiile de păstrare. Evită produsele expuse la căldură, fără informații clare sau comercializate în condiții neigienice.
Un preț neobișnuit de mic poate fi un motiv pentru a verifica mai atent produsul, dar nu este singur o dovadă de fraudă. În același timp, un preț ridicat nu garantează autenticitatea.
Adevărul este că brânza falsificată nu poate fi identificată cu certitudine prin culoare, găuri sau cantitatea de apă lăsată pe farfurie. Eticheta, trasabilitatea și analizele de laborator sunt instrumentele care pot oferi răspunsuri reale.
Ce trebuie să scrie pe etichetă, de ce brânza autentică de oaie poate fi perfect albă și care sunt testele populare ce îi pot induce în eroare pe cumpărători? Citește toate detaliile accesând linkul din primul comentariu!