România va adopta moneda euro la un moment dat, aceasta fiind o obligație asumată prin aderarea la Uniunea Europeană. Totuși, plățile în lei nu vor dispărea prea curând, deoarece țara noastră nu îndeplinește în prezent condițiile economice și juridice necesare pentru intrarea în zona euro.
Ilie Bolojan a vorbit despre acest subiect pe 28 ianuarie 2026, în timpul unei vizite oficiale la Berlin. Întrebat când ar putea România să renunțe la leu, acesta a explicat că aderarea la zona euro nu poate intra cu adevărat pe agenda autorităților până când deficitul bugetar nu va coborî sub pragul de 3% din PIB.
Ce a spus Ilie Bolojan despre moneda euro
La momentul declarației, Ilie Bolojan a arătat că România înregistrase deficite foarte mari și că obiectivul pentru anul 2026 era reducerea acestuia la aproximativ 6,2–6,3% din PIB. El a mai precizat că autoritățile și-au asumat apropierea de pragul de 3% până în anul 2030.
„Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu este pe agendă”, a declarat Ilie Bolojan.
Această afirmație nu înseamnă că România va adopta automat euro în 2030. Reducerea deficitului reprezintă doar una dintre condițiile pe care o țară trebuie să le îndeplinească. Prin urmare, nu există în acest moment o dată oficială de la care salariile, pensiile, facturile și cumpărăturile românilor vor fi calculate exclusiv în euro.
România mai are de îndeplinit mai multe criterii
Pentru intrarea în zona euro, o țară trebuie să demonstreze stabilitatea prețurilor, să aibă finanțe publice sustenabile, dobânzi pe termen lung apropiate de cele ale statelor cu cele mai bune rezultate și să participe cel puțin doi ani la mecanismul cursului de schimb ERM II, fără tensiuni majore. Legislația națională, inclusiv cea referitoare la banca centrală, trebuie de asemenea armonizată cu normele europene.
Raportul de convergență publicat de Banca Centrală Europeană pe 24 iunie 2026 arată că România se află încă departe de îndeplinirea tuturor condițiilor. Inflația era considerabil peste valoarea de referință, deficitul depășea pragul de 3%, dobânda pe termen lung ajunsese la 6,7%, peste referința de 5,1%, iar leul nu participa la ERM II. BCE a constatat și faptul că legislația României nu era încă pe deplin compatibilă cu cerințele adoptării euro.
Deficitul rămâne principala problemă
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În 2025, deficitul s-a redus la 7,9%, dar a rămas cu mult peste limita europeană de 3%. Datoria publică a ajuns în același an la aproximativ 59,3% din PIB.
BCE arată că România se află în continuare în procedura de deficit excesiv și că termenul stabilit pentru corectarea situației a fost extins până în 2030. Chiar și atingerea acestui obiectiv ar trebui urmată de menținerea disciplinei bugetare și de îndeplinirea celorlalte criterii.
Din acest motiv, trecerea la euro înainte de finalul deceniului este puțin realistă. Mai mult, obligativitatea participării la ERM II timp de cel puțin doi ani înseamnă că procesul nu poate avea loc imediat după reducerea deficitului.
Bulgaria a renunțat deja la leva
Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026 și a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro. Bancnotele și monedele euro au intrat atunci în circulație, iar cursul de conversie a fost stabilit definitiv la 1,95583 leva pentru un euro.
Bulgaria a putut face acest pas după ce instituțiile europene au stabilit că îndeplinește condițiile necesare. Situația sa nu poate fi însă comparată direct cu cea a României, care are un deficit mai ridicat și nu a intrat încă în mecanismul ERM II.
Când vor dispărea plățile în lei
Leul va rămâne moneda oficială a României până când instituțiile europene vor constata îndeplinirea criteriilor, iar Consiliul Uniunii Europene va aproba aderarea și cursul definitiv de conversie. Nu a fost stabilită o dată pentru această etapă.
Chiar dacă obiectivul deficitului ar fi atins în 2030, România ar mai avea nevoie de evaluări favorabile, de participarea la ERM II și de pregătirea tehnică a trecerii la noua monedă. Așadar, românii nu trebuie să se aștepte ca plățile în lei să dispară în următorii ani.
În ce condiții va putea România să renunțe la leu, cât mai avem de așteptat și ce se va întâmpla cu salariile, pensiile și economiile populației? Citește toate detaliile accesând linkul din primul comentariu!