Lumea presei și a documentării istorice este mai săracă după plecarea Ancăi Pandea, jurnalistă și istoric apreciat, cunoscută pentru profesionalismul, rigoarea și devotamentul cu care a lucrat de-a lungul carierei. Anunțul a fost făcut de apropiați pe pagina sa de socializare, iar vestea a adus multă tristețe în rândul celor care au cunoscut-o și au lucrat alături de ea.
Născută la 11 iunie 1956, Anca Pandea a avut o carieră construită cu seriozitate, îmbinând pasiunea pentru istorie cu jurnalismul și activitatea de documentare. De-a lungul anilor, numele ei a devenit sinonim cu atenția la detalii, respectul pentru adevăr și grija față de arhive.
Cei care au cunoscut-o o descriu ca pe un profesionist exigent, dar corect, o persoană care a înțeles importanța documentului și a informației bine verificate. Pentru Anca Pandea, arhiva nu era doar un spațiu al trecutului, ci o resursă vie, esențială pentru înțelegerea corectă a prezentului.
În redacții, a fost apreciată pentru ordinea, disciplina și calmul cu care coordona activitatea de documentare. A știut să impună standarde înalte, dar și să îi ajute pe cei mai tineri să înțeleagă valoarea muncii făcute cu răbdare și responsabilitate. Pentru mulți colegi, a fost un mentor discret, un sprijin constant și un reper de profesionalism.
Familia a transmis un mesaj emoționant, în care a vorbit despre Anca Pandea nu doar ca despre un istoric, jurnalist și documentarist meticulos, ci și ca despre omul apropiat, mereu gata să ajute. Cei dragi au subliniat că era persoana la care puteau apela oricând, știind că nu se liniștea până când nu găsea o soluție.
Mesajele de omagiu venite din partea colegilor și colaboratorilor arată cât de mult a contat prezența ei în lumea jurnalistică și în zona documentării. Mulți își amintesc de modul prietenos în care oferea sfaturi, de răbdarea cu care explica lucrurile și de seriozitatea cu care apăra importanța arhivelor.
Anca Pandea a fost redactor-șef al Departamentului Documentare și Arhivă, funcție pe care a îndeplinit-o cu fermitate și dedicare. A contribuit la salvarea, organizarea și valorificarea documentelor de arhivă, considerând această muncă o datorie față de memorie, istorie și public.
Pentru cei care au lucrat alături de ea, Anca Pandea a fost un model de corectitudine și meticulozitate. Nu căuta expunerea, ci rezultatul bine făcut. Nu punea accent pe aparențe, ci pe acuratețe, pe ordine și pe respectul față de informație.
Potrivit anunțului transmis de familie, trecerea sa la cele veșnice a avut loc pe 24 februarie 2026. Sicriul a fost depus la capela Ghencea I Militar, iar slujba de înmormântare este programată pentru vineri, 27 februarie, la ora 13:00, la Cimitirul Ghencea din București.
Colegii, prietenii și toți cei care au apreciat activitatea Ancăi Pandea sunt așteptați să îi aducă un ultim omagiu. În aceste zile, mesajele de condoleanțe vorbesc despre respect, recunoștință și despre moștenirea profesională pe care o lasă în urmă.
Plecarea Ancăi Pandea lasă un gol în rândul celor care lucrează cu documente, surse și arhive. Prin felul în care și-a făcut meseria, ea a arătat că jurnalismul și documentarea cer nu doar talent, ci și disciplină, răbdare și responsabilitate.
Amintirea sa va rămâne vie prin oamenii pe care i-a îndrumat, prin standardele pe care le-a apărat și prin contribuția adusă unei zone esențiale, dar adesea mai puțin vizibile, a presei: documentarea atentă, corectă și făcută cu respect față de adevăr.