Execuția bugetară pentru primele șase luni ale anului 2026 arată un deficit de 2% din PIB, însă fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu avertizează că în spatele acestei cifre aparent favorabile se ascund riscuri majore pentru a doua jumătate a anului.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a ajuns la 41,03 miliarde de lei, față de 69,80 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de aproape 28,8 miliarde de lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că rezultatul reprezintă un semnal de seriozitate pentru evaluările agențiilor Fitch și Moody’s.
Adrian Câciu susține însă că această imagine optimistă nu prezintă întreaga situație. Fostul ministru atrage atenția asupra veniturilor mai mici decât cele programate și asupra întârzierilor în finanțarea proiectelor din fonduri europene, în special prin PNRR.
Venituri mai mici cu aproape 36 de miliarde de lei
Conform calculelor prezentate de Câciu, în primele două trimestre ale anului s-ar fi înregistrat venituri cu 35,8 miliarde de lei sub nivelul programat.
Fostul ministru evită să numească această diferență o „gaură” bugetară, însă avertizează că suma reprezintă un risc important. În cazul în care veniturile lipsă nu vor fi recuperate în lunile următoare, diferența se va reflecta în deficitul final al anului.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 342,52 miliarde de lei în prima jumătate a anului, în creștere cu 10,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 33,71 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări au ajuns la 110,86 miliarde de lei. Impozitul pe profit a adus 18,97 miliarde de lei, în timp ce încasările nete din TVA au crescut la 74,14 miliarde de lei.
Veniturile din accize au totalizat 23,25 miliarde de lei, însă veniturile nefiscale au scăzut cu 15,9%, până la 24,13 miliarde de lei.
Avertisment privind fondurile europene și PNRR
Cel mai mare risc semnalat de Adrian Câciu este legat de finanțarea proiectelor din fonduri europene. Potrivit acestuia, diferența față de programarea bugetară ar fi de 58,23 miliarde de lei, echivalentul a peste 11 miliarde de euro.
Fostul ministru avertizează că întârzierile pot afecta proiectele finanțate prin PNRR. Dacă investițiile nu sunt finalizate, facturile nu sunt plătite și recepțiile nu sunt realizate până la termenele stabilite, România riscă să piardă atât bani deja primiți, cât și sume din viitoarele cereri de plată.
Câciu estimează că pierderea minimă ar putea ajunge la aproximativ patru miliarde de euro, în funcție de numărul proiectelor de investiții care vor fi închise până la data-limită de 31 august.
Acesta consideră că riscul nu privește doar fondurile europene, ci și deficitul bugetar de la sfârșitul anului și sustenabilitatea datoriei publice. Cele două elemente pot influența inclusiv menținerea ratingului suveran al României.
Cheltuielile statului și costul dobânzilor
Cheltuielile totale au ajuns la 383,55 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, în creștere cu 0,8% față de perioada similară din 2025.
Cheltuielile de personal au scăzut la 82,11 miliarde de lei, cu aproximativ 3,3 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Reducerea a fost influențată de limitarea sporurilor și de măsurile de temperare a creșterilor salariale.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au ajuns la 49,42 miliarde de lei, în principal din cauza plăților mai mari din sistemul de sănătate.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut la 29,37 miliarde de lei, fiind cu 4,14 miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Investițiile publice au urcat de la 50,44 miliarde de lei la 59,96 miliarde de lei. Peste 70% din această sumă provine din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR.
Ministerul Finanțelor susține că reducerea deficitului arată că procesul de consolidare fiscală produce rezultate. Adrian Câciu avertizează însă că situația rămâne tensionată și că euforia provocată de deficitul de 2% ar putea ascunde probleme care vor deveni vizibile în a doua jumătate a anului.
Cât de mare este riscul ca România să piardă miliarde de euro din PNRR și cum ar putea fi afectat deficitul de la finalul anului? Citește toate calculele și detaliile în linkul din comentarii!