Un mesaj de prudență a fost transmis din Bulgaria către statele aflate în proximitatea conflictului din Orientul Mijlociu, într-un moment în care tensiunile internaționale continuă să crească, iar orice declarație diplomatică de acest tip este urmărită cu atenție. Tema principală a fost legată de riscul ca anumite țări din regiune să fie atrase indirect într-un conflict pe care nu l-au generat, dar în care ar putea deveni implicate prin sprijin logistic sau militar oferit unor parteneri externi.
Potrivit poziției exprimate public, state precum România și Bulgaria ar trebui să manifeste maximă prudență și să evite orice pas care ar putea fi interpretat drept implicare într-o confruntare inițiată, în viziunea părții iraniene, de Statele Unite în Orientul Mijlociu. Ideea centrală a fost că simpla punere la dispoziție a unor facilități, baze sau infrastructuri militare pentru operațiuni împotriva Iranului ar putea transforma aceste state în părți ale conflictului.
Mesajul a fost formulat într-un registru ferm, cu accent pe consecințele pe care le-ar putea avea o asemenea alegere. Potrivit acestei interpretări, orice susținere logistică sau militară pentru operațiuni americane împotriva Iranului ar echivala, în practică, cu o participare directă la război. În aceeași logică, a fost transmis și un avertisment potrivit căruia statele care ar permite folosirea infrastructurii lor în sprijinul unor acțiuni ostile împotriva Iranului s-ar putea expune unor represalii.
Formularea a fost una explicită și a urmărit să sublinieze ideea de responsabilitate strategică a statelor care găzduiesc facilități militare sau permit utilizarea lor în contexte de conflict. În susținerea acestei poziții, a fost invocată și componenta militară, prin referirea la capacitățile balistice pe care Iranul le-a prezentat recent și la raza mare de acțiune pe care ar avea-o anumite sisteme de rachete. Această referire a fost folosită pentru a întări ideea că, în eventualitatea unei escaladări, răspunsul iranian ar putea depăși spațiul imediat al Orientului Mijlociu.
La București, reacția oficială a fost una rezervată. Mesajul transmis public a fost că, în acest moment, nu există amenințări directe de natură militară la adresa României. În același timp, autoritățile au evitat să transforme subiectul într-o dispută diplomatică și au preferat să nu comenteze în detaliu evaluarea transmisă de partea iraniană.
Această poziționare arată că evaluările de securitate rămân, la nivel oficial, separate de declarațiile politice sau diplomatice venite din exterior și că instituțiile românești continuă să își bazeze analiza pe propriile canale și pe propriile date. În fond, semnalul transmis de la București a fost unul de calm și de evitare a amplificării tensiunilor prin reacții publice suplimentare.
Contextul în care a apărut această declarație este important, pentru că ea vine într-o perioadă în care orice referire la infrastructura militară, la alianțe și la posibile implicări indirecte capătă o greutate mult mai mare decât în mod obișnuit. În plus, faptul că mesajul a fost formulat într-un stat vecin, și nu direct la București, îi conferă o dimensiune regională care atrage și mai mult atenția.
Materialul care a generat aceste reacții a fost publicat marți, 24 martie 2026, iar mesajul de avertizare a fost formulat de ambasadorul Iranului la Sofia, Ali Reza Irvash, în timp ce reacția oficială de la București a aparținut ministrului Apărării, Radu Miruță.