Amețeala nu vine doar de la anemie și oboseală. Iată cele șapte boli pe care le semnalează amețeala
Aproape fiecare persoană a trecut, la un moment dat, printr-un episod de amețeală. Senzația poate fi descrisă diferit: instabilitate, impresia că obiectele din jur se rotesc, pierderea echilibrului sau senzația că urmează să cazi.
Amețeala nu este o boală în sine, ci un simptom care poate apărea din numeroase motive, de la oboseală și deshidratare până la afecțiuni ale urechii interne, tensiunii arteriale sau sistemului nervos.
De aceea, contextul în care apare este foarte important.
Amețeala poate avea forme diferite
Una dintre cele mai cunoscute forme este vertijul.
Persoana are senzația că se rotește sau că încăperea se mișcă, deși se află în repaus. Vertijul este frecvent asociat cu probleme ale sistemului vestibular din urechea internă, responsabil de menținerea echilibrului.
O altă formă este dezechilibrul, când persoana simte că nu se poate ține bine pe picioare sau că mersul este instabil.
Uneori, oamenii folosesc termenul „amețeală” și pentru stări de anxietate, teamă sau senzația de cap ușor.
Anemia poate provoca amețeli
Deficitul de fier poate duce la anemie, iar printre simptome se pot număra slăbiciunea, oboseala, dificultățile de concentrare și amețeala.
Diagnosticul nu poate fi pus doar pe baza simptomelor, fiind necesare analize de sânge și evaluare medicală.
Migrena poate fi însoțită de vertij
Unele persoane cu migrenă pot avea și episoade de amețeală sau vertij.
Acestea pot fi însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină sau zgomot.
Există și forme de migrenă vestibulară, în care amețeala poate fi un simptom important.
Problemele urechii interne pot afecta echilibrul
Infecțiile sau inflamațiile structurilor urechii interne pot provoca vertij, greață, vărsături și tulburări de echilibru.
Și boala Ménière poate produce episoade de vertij, scădere a auzului, țiuit în urechi și senzația de presiune sau plenitudine în ureche.
Tensiunea arterială poate influența apariția amețelii
Scăderea tensiunii arteriale, mai ales la ridicarea bruscă în picioare, poate provoca amețeală.
Deshidratarea, anumite medicamente sau alte afecțiuni pot contribui la apariția acesteia.
Hipertensiunea nu provoacă întotdeauna amețeală, însă valorile foarte mari sau variațiile importante ale tensiunii pot fi asociate uneori cu simptome neurologice sau stare de rău și necesită evaluare medicală.
Cauzele neurologice sunt mai rare, dar importante
Amețeala poate apărea și în unele afecțiuni neurologice, inclusiv anumite forme de epilepsie sau, mai rar, în cadrul unor formațiuni cerebrale.
Totuși, amețeala singură nu este un semn specific pentru o tumoră cerebrală și nu trebuie interpretată automat în acest sens.
Semnele care pot ridica suspiciuni sunt, de regulă, simptome neurologice progresive, dureri de cap persistente, tulburări de vedere, slăbiciune, dificultăți de vorbire sau modificări de comportament.
Când trebuie cerut ajutor medical
Este recomandat să mergi la medic dacă episoadele de amețeală sunt frecvente, persistente, se agravează sau apar fără o cauză evidentă.
Solicită ajutor medical de urgență dacă amețeala este însoțită de slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, pierderea conștienței, durere puternică de cap apărută brusc, durere în piept, tulburări de vedere sau dificultăți severe de mers.
Cauza amețelii trebuie stabilită de un medic, deoarece tratamentul diferă mult în funcție de problema care o provoacă.
Un episod izolat poate fi banal, însă amețeala repetată nu trebuie ignorată.
