Actorul și fostul campion la biliard, Augustin Viziru, este astăzi într-o ipostază care îl împlinește profund: aceea de tată. Într-un interviu acordat revistei VIVA!, artistul a vorbit sincer despre legătura specială pe care o are cu fiica sa, Maria, în vârstă de patru ani, și despre responsabilitatea uriașă pe care o resimte în rolul de părinte.
„Cu un copil nu ai voie să fii neatent. Răspunde la tot”
Viziru nu se ascunde după clișee și recunoaște că misiunea de tată este solicitantă:
„E, poate, cea mai grea meserie din lume. Nu poți fi superficial, nu poți zice: «Lasă, că nu înțelege». Ba da, înțelege. De aceea, când sunt cu ea, sunt 100% prezent. Îi urmăresc privirea, energia, cum se joacă, cum interacționează. După o zi cu fiica mea, sunt epuizat, dar fericit.”
Actorul povestește că își lasă telefonul deoparte când iese cu Maria în parc și că își asumă activ rolul de ghid și observator al copilăriei ei:
„Dacă văd că se plictisește, inventez jocuri. Nu mă bazez pe ecrane. Sigur, ca orice copil, mai are momente când se uită la telefon, dar în mare parte facem activități împreună.”Augustin Viziru, cunoscut publicului atât pentru cariera sa în actorie, cât și pentru performanțele din lumea sportului, mai ales ca fost campion la biliard, trăiește astăzi una dintre cele mai profunde și transformatoare etape ale vieții sale: aceea de tată. Departe de lumina reflectoarelor, rolul care îl definește cel mai mult în prezent este cel de părinte dedicat al unei fetițe de patru ani, Maria.
Într-un moment de sinceritate, Viziru mărturisește că paternitatea l-a schimbat radical. Nu mai este vorba doar despre el, despre succes sau notorietate, ci despre a fi prezent, implicat și atent la fiecare gest, fiecare emoție a copilului său. „Cu un copil nu ai voie să fii neatent. Răspunde la tot”, spune el cu o claritate care vine din experiență, nu din teorie.
Actorul recunoaște că acest rol este solicitant, uneori chiar mai greu decât orice scenariu sau competiție. Dar tocmai în dificultatea acestui drum găsește împlinirea. Timpul petrecut cu Maria este sacru pentru el – nu doar fizic prezent, ci cu mintea și sufletul complet conectat. Fiecare privire, fiecare întrebare a fiicei sale devine o oportunitate de a o cunoaște, de a o înțelege și de a o învăța ceva despre lume, dar și despre sine.
Un detaliu care spune multe despre implicarea sa este modul în care gestionează tehnologia în relația cu fiica lui. Nu se bazează pe ecrane sau soluții facile. Își asumă rolul de creator de jocuri, de partener de joacă și de ghid atent al copilăriei. „Dacă văd că se plictisește, inventez jocuri”, afirmă Viziru, arătând că preferă conexiunea reală în locul celei digitale.
Pentru el, a fi tată nu înseamnă doar a oferi, ci și a învăța. Maria l-a învățat să fie mai răbdător, mai conștient și mai prezent. Este o relație care se construiește zi de zi, cu dedicare și iubire autentică – o relație care, dincolo de efort, aduce o bucurie imposibil de comparat cu orice altă realizare.