La 21 ianuarie 2026, șeful Armatei Române, Vlad Gheorghiță, a transmis un avertisment ferm către populație, cerând mai multă pregătire și o înțelegere clară a rolului fiecărui cetățean în situații de criză. Mesajul a fost rostit la Comandamentul HQ MNC-SE din Sibiu, în prezența lui Alexus G. Grynkewich, prezentat drept comandant suprem al Forțelor Aliate din Europa.
În centrul declarațiilor s-a aflat ideea că românii trebuie să fie pregătiți nu doar pentru urgențe civile, ci și pentru sprijinirea unui eventual efort militar, dacă situația de securitate o va impune. Accentul a fost pus pe reziliența națională, pe extinderea programelor de pregătire pe bază de voluntariat și pe creșterea capacității de instruire pentru cei care aleg această direcție.
Ce cere Armata populației
Generalul a explicat că legea privind pregătirea populației pentru apărare a fost recent modificată și promulgată, ceea ce deschide drumul unor programe mai ample de instruire voluntară. Obiectivele stabilite pentru acest an urmează să fie adaptate în funcție de resursele disponibile și de capacitatea logistică.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
Mesajul vizează în special formarea de bază a tinerilor care aleg voluntar să urmeze o pregătire militară. Potrivit lui Vlad Gheorghiță, planul va fi aplicat treptat și va fi adaptat la bugetul disponibil, astfel încât programele să poată fi susținute în mod constant și organizat.
Cum se vor desfășura programele și ce capacitate urmărește Armata
Oficialul a vorbit și despre organizarea mai multor serii de pregătire pe parcursul fiecărui an, cu obiective care vor crește treptat. Pe măsură ce aceste programe se dezvoltă, Armata va încerca să își adapteze infrastructura și ritmul de instruire pentru a putea primi un număr mai mare de participanți.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Dincolo de cifre, intenția este ca pregătirea voluntară să fie integrată într-un cadru mai larg, care să lege reziliența comunităților de cooperarea cu instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de urgență. Accentul cade pe însușirea rapidă a procedurilor de bază, pe disciplină și pe capacitatea populației de a reacționa coerent în fața unor evenimente neprevăzute.
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.”
Concret, pentru anul 2026, obiectivul este instruirea a aproximativ 1.000 până la 2.000 de voluntari, iar pe termen mediu capacitatea anuală ar putea crește până la 2.000–10.000 de persoane, în funcție de resursele bugetare și de infrastructura de formare disponibilă. Colaborarea cu IGSU are rolul de a conecta răspunsul militar cu cel civil în scenarii de criză, de la incendii și cutremure până la situații mult mai grave, pentru a consolida capacitatea de reacție a întregii societăți.
Mesajul transmis la Sibiu s-a adresat atât cetățenilor, cât și instituțiilor publice, cu scopul de a crește nivelul de pregătire la nivel național și de a încuraja participarea voluntară la programele Armatei Române.