Bulgaria nu va participa la „Coaliția Voinței”, inițiativa internațională creată pentru coordonarea sprijinului acordat Ucrainei. Decizia a fost anunțată de premierul Rumen Radev, care a declarat că a primit personal invitația de aderare din partea președintelui francez Emmanuel Macron.
Liderul de la Sofia consideră că prelungirea ajutorului militar și financiar nu va conduce la încheierea războiului. În opinia sa, statele europene ar trebui să își concentreze eforturile asupra unei soluții diplomatice capabile să oprească escaladarea conflictului.
Poziția Bulgariei evidențiază diferențele dintre guvernele europene în privința strategiei care trebuie urmată în relația cu Ucraina și Rusia.
Bulgaria refuză aderarea la „Coaliția Voinței”
Rumen Radev a făcut declarațiile la Paris, înaintea paradei militare organizate cu ocazia Zilei Naționale a Franței. Premierul bulgar a confirmat că Emmanuel Macron i-a adresat direct invitația de a include Bulgaria în grupul statelor care susțin Ucraina.
„Am primit personal o invitație din partea președintelui Macron pentru ca Bulgaria să se alăture «Coaliției Voinței», însă noi nu participăm la o coaliție care promovează continuarea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina”, a declarat Rumen Radev.
Fost președinte al Bulgariei, Radev a demisionat din funcția de șef al statului în ianuarie 2026. După victoria obținută de formațiunea sa la alegerile parlamentare din 19 aprilie, acesta a fost ales premier de Parlamentul de la Sofia pe 8 mai 2026.
Decizia anunțată la Paris marchează o schimbare importantă de poziție în politica externă a Bulgariei. Potrivit relatărilor internaționale, Radev le-a comunicat partenerilor că țara sa se retrage din formatul creat pentru susținerea Ucrainei, deși a participat la evenimentele oficiale organizate în capitala Franței.
Rumen Radev cere intensificarea negocierilor diplomatice
Premierul bulgar susține că războiul nu poate fi încheiat prin continuarea confruntărilor și prin creșterea constantă a sprijinului militar.
„Soluția acestui conflict nu constă în prelungirea lui prin mijloace militare, ci într-o misiune diplomatică puternică, menită să pună capăt escaladării”, a afirmat liderul de la Sofia.
Declarația reflectă poziția pe care Radev a exprimat-o în repetate rânduri în privința războiului. Acesta consideră că Europa trebuie să joace un rol mai important în negocierile de pace și să evite implicarea în inițiative care ar putea extinde confruntarea.
Bulgaria rămâne însă membră a NATO și a Uniunii Europene. Guvernul de la Sofia susține că deciziile majore privind securitatea colectivă trebuie discutate și adoptate în cadrul instituțiilor din care țara face parte.
Ce spune Bulgaria despre inițiativa antirachetă „Freya”
Întrebat despre o eventuală participare a Bulgariei la inițiativa privind coaliția antirachetă „Freya”, Rumen Radev a răspuns că Sofia analizează propunerile de apărare în cadrul formatelor oficiale ale NATO și Uniunii Europene.
Premierul a precizat că, de-a lungul timpului, au fost prezentate numeroase idei privind consolidarea securității europene, însă hotărârile trebuie luate prin mecanismele instituționale deja existente.
„Am văzut până acum numeroase propuneri și idei, însă deciziile sunt luate în alte formate, iar Bulgaria participă activ la toate aceste formate”, a explicat Radev.
Declarația sugerează că Bulgaria nu respinge cooperarea în domeniul securității, ci preferă ca aceasta să fie coordonată prin NATO și Uniunea Europeană, nu prin alianțe separate sau inițiative temporare.
În luna mai, Radev afirma că Bulgaria și Franța au poziții comune în mai multe domenii ale securității europene. Cele două state discutaseră inclusiv despre modernizarea armatei bulgare, achiziționarea unor radare tridimensionale, sisteme de artilerie și echipamente pentru navele militare.
Diferențe de abordare între statele europene
Refuzul Bulgariei scoate în evidență lipsa unei poziții complet unitare în Europa privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.
O parte dintre statele europene susțin că ajutorul militar trebuie menținut sau extins pentru ca Ucraina să își poată apăra teritoriul și pentru a descuraja noi acțiuni ale Rusiei. În cadrul reuniunii organizate la Paris, liderii statelor participante au discutat despre sprijinul acordat Kievului și despre întărirea capacităților europene de apărare.
Guvernul de la Sofia promovează însă o abordare diferită. Rumen Radev consideră că soluția trebuie căutată prin negocieri și printr-o inițiativă diplomatică puternică, nu prin continuarea nelimitată a confruntării militare.
Poziția sa ar putea genera noi dezbateri în interiorul Uniunii Europene, mai ales într-un moment în care liderii continentului încearcă să stabilească direcția viitoare a sprijinului pentru Ucraina și să își consolideze propriile capacități de apărare.
Decizia Bulgariei nu înseamnă retragerea țării din structurile europene sau euroatlantice de securitate. Sofia afirmă că va continua să participe la discuțiile din NATO și Uniunea Europeană, dar nu dorește să facă parte dintr-un format care, în interpretarea guvernului bulgar, pune accentul pe prelungirea ajutorului financiar și militar.
Anunțul lui Rumen Radev confirmă astfel existența unor viziuni diferite în Europa: unele state consideră că presiunea militară trebuie continuată, în timp ce Bulgaria insistă asupra relansării diplomației și a negocierilor pentru oprirea războiului.