În 2025, trecerea la ora de vară va avea loc pe data de 30 martie, iar noaptea de 29 spre 30 martie, ceasurile vor fi mutate înainte cu o oră. Această modificare semnificativă are un impact direct asupra modului în care percepem timpul și, în mod particular, asupra somnului nostru – vom „dormi mai puțin” în acea noapte, deoarece ora de trezire se va schimba înaintea obișnuinței.
Schimbarea orei este o practică veche, adoptată de multe țări pentru a valorifica lumina naturală pe parcursul zilei și pentru a economisi energie. În esență, trecerea la ora de vară presupune că, pe măsură ce primăvara se instalează, se „câștigă” mai multă lumină naturală seara, iar seara devine mai lungă. Această ajustare are ca efect secundar faptul că, în noaptea schimbării, oamenii primesc efectiv cu o oră mai puțin somn, deoarece, la momentul prestabilit, ceasurile se mută înainte și ora de repaus este redusă.
Din punct de vedere psihologic, efectul asupra somnului poate fi resimțit chiar de cei care nu sunt obișnuiți cu modificările de rutină. Mulți oameni simt că trecerea la ora de vară poate cauza un mic dezechilibru în ritmul circadian – ceasul intern al organismului care reglează ciclul somn-veghe. Astfel, chiar dacă majoritatea se obișnuiesc rapid la noul program, în noaptea de tranziție, mulți se vor trezi mai devreme decât de obicei sau vor simți că au avut un somn mai scurt.
Pentru unii, această ajustare reprezintă un mic sacrificiu în schimbul beneficiilor pe termen lung – mai multă lumină în după-amiaza și seara care poate stimula activitățile sociale și recreative. Totodată, schimbarea orei are și o dimensiune economică, deoarece reduce nevoia de iluminat artificial și, implicit, consumul de energie electrică. În acest context, fiecare minut de lumină naturală contează, iar economia de energie realizată este un argument esențial pentru implementarea acestui sistem.
Este important de menționat că nu toată lumea percepe schimbarea orei în același mod. Pentru persoanele cu un ritm de viață stabilit strict, ca cele care se bazează pe un program rigid de somn, trecerea la ora de vară poate fi inițial o provocare. În special în noaptea de tranziție, când ceasurile se mută înainte, se poate simți o lipsă de repaus și o ușoară oboseală în zilele următoare. Cu toate acestea, studiile arată că, după câteva zile, organismul se adaptează și ritmul circadian se aliniază la noul program, iar efectele negative dispar treptat.
De asemenea, există și discuții cu privire la impactul acestei modificări asupra sănătății publice. Unele studii au indicat că ajustarea orei poate influența starea de alertă și concentrarea în primele zile după schimbare, însă majoritatea cercetărilor sugerează că efectele sunt temporare și că beneficiile, cum ar fi reducerea consumului de energie și stimularea activităților în aer liber, compensează disconfortul inițial.
În România, ca și în multe alte țări din Europa, trecerea la ora de vară este o tradiție reglementată și bine comunicată publicului. Autoritățile anunță cu câteva săptămâni înainte schimbarea, astfel încât cetățenii să poată să-și ajusteze programele și să se pregătească pentru modificările ce vor urma. În ziua schimbării, de la 02:00 AM, ceasurile vor fi mutate la 03:00 AM, rezultând o noapte mai scurtă și un început de zi diferit.
Această schimbare nu este doar o ajustare tehnică, ci și un moment simbolic care marchează sosirea primăverii și a unui nou ciclu de viață. În ciuda efectelor imediate – mai puțin somn într-o singură noapte – beneficiile pe termen lung, cum ar fi creșterea nivelului de activitate fizică și socială în timpul serii, sunt adesea subliniate de susținătorii acestei practici. Astfel, trecerea la ora de vară rămâne un moment de reflecție asupra modului în care timpul este perceput și gestionat, o invitație la adaptare și la aprecierea luminii naturale care ne influențează viața de zi cu zi.
În concluzie, data exactă când vom dormi mai puțin în 2025 este 30 martie, când trecerea la ora de vară determină mutarea ceasurilor înainte cu o oră. Deși aceasta înseamnă că, în noaptea respectivă, vom avea o oră mai puțin de somn, beneficiile pe termen lung – cum ar fi economisirea energiei și o creștere a timpului de expunere la lumina naturală – sunt considerabile. Organizațiile și autoritățile continuă să monitorizeze și să comunice impactul acestei practici, asigurându-se că publicul este informat și pregătit pentru schimbare.