Category: Stiri

Pensia anticipată la 60 de ani este una dintre cele mai căutate opțiuni în 2026. Tot mai mulți români vor să știe dacă pot ieși mai devreme din activitate și în ce condiții.

Sistemul public de pensii funcționează pe baza contributivității, iar regulile actuale sunt stabilite prin Casa Națională de Pensii Publice și reglementate prin Legea 360/2023. Nu oricine poate beneficia de pensionare anticipată, iar condițiile sunt stricte.

Ce este pensia anticipată și cum diferă de pensia standard

Pensia pentru limită de vârstă se acordă la împlinirea vârstei standard de pensionare, care este:

– 65 de ani pentru bărbați
– în creștere graduală pentru femei, până la 65 de ani

Pensia anticipată permite retragerea din activitate cu până la 5 ani înainte de vârsta standard, dacă sunt îndeplinite condițiile privind stagiul de cotizare.

În România există două forme:

– pensia anticipată fără penalizare
– pensia anticipată parțială (cu penalizare)

Se poate ieși la pensie anticipată la 60 de ani?

Da, dar doar în anumite situații.

Pentru bărbați, cu vârsta standard de 65 de ani, pensionarea la 60 de ani este posibilă dacă există maximum 5 ani de anticipare și dacă stagiul de cotizare depășește semnificativ stagiul complet prevăzut de lege.

Pentru femei, situația depinde de anul nașterii și de calendarul de creștere progresivă a vârstei standard.

Ce stagiu de cotizare este necesar

Stagiul complet de cotizare este, în prezent, de aproximativ 35 de ani.

Pentru pensia anticipată fără penalizare, este necesar un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani peste stagiul complet. Practic, în multe cazuri, persoana trebuie să fi acumulat peste 43 de ani de cotizare pentru a evita orice diminuare.

Pentru pensia anticipată parțială, este suficientă depășirea stagiului complet, însă pensia va fi redusă proporțional cu numărul lunilor de anticipare.

Cum se aplică penalizarea

În cazul pensiei anticipate parțiale, cuantumul pensiei se reduce pentru fiecare lună de anticipare.

Important: penalizarea este permanentă. Ea nu dispare la împlinirea vârstei standard de pensionare. Pensia rămâne diminuată pe toată perioada în care este în plată.

De aceea, decizia trebuie analizată atent, mai ales dacă diferența până la vârsta standard este mare.

Cine poate ieși mai ușor la 60 de ani

Există situații în care pensionarea anticipată este mai accesibilă:

– persoanele care au început să muncească foarte devreme
– cei care au lucrat în condiții speciale sau deosebite
– cei cu stagii foarte lungi de cotizare neîntrerupte

Pentru activitatea desfășurată în condiții speciale sau deosebite, legea prevede reduceri ale vârstei standard de pensionare. În anumite cazuri, aceste reduceri pot permite pensionarea chiar înainte de 60 de ani.

Ce perioade se iau în calcul

La stabilirea stagiului de cotizare se includ perioadele pentru care s-au plătit contribuții la sistemul public.

Se pot lua în calcul și anumite perioade asimilate, precum:

– serviciul militar
– studiile universitare la zi, în condițiile legii

Este recomandat ca fiecare persoană să verifice situația contribuțiilor în evidențele Casei de Pensii înainte de a lua o decizie.

Cum se depune cererea

Pentru a solicita pensia anticipată la 60 de ani, trebuie depus un dosar la casa teritorială de pensii de domiciliu.

Dosarul include:

– cererea de pensionare
– actul de identitate
– carnetul de muncă sau adeverințe privind vechimea
– documente care atestă perioadele lucrate în condiții speciale, dacă este cazul

După analiză, instituția emite o decizie. În caz de refuz, aceasta poate fi contestată în termenul prevăzut de lege.

Ce trebuie analizat înainte de decizie

Ieșirea la pensie anticipată poate fi atractivă, însă trebuie cântărite atent:

– valoarea estimată a pensiei
– impactul unei eventuale penalizări
– beneficiul financiar al continuării activității încă 2–3 ani

În multe cazuri, câțiva ani suplimentari de muncă pot crește semnificativ punctajul și, implicit, pensia lunară.

Concluzie

Pensia anticipată la 60 de ani este posibilă în România, dar doar pentru cei care au acumulat un stagiu consistent de cotizare peste nivelul standard.

Cei care îndeplinesc condițiile pot ieși fără penalizare. Ceilalți trebuie să accepte o reducere permanentă a pensiei.

În 2026, accentul rămâne pe contributivitate și echitate. Orice decizie de pensionare anticipată trebuie luată după o analiză clară a situației personale și a drepturilor dobândite.

Este doliu în comunitatea medicală din România după vestea trecerii în neființă a medicului Anca Oică. Specialistă apreciată și respectată de colegi și pacienți, aceasta s-a stins fulgerător la vârsta de 56 de ani, cu doar câteva zile înainte de a împlini 57 de ani.

Anunțul trist a fost făcut în dimineața zilei de 20 februarie de apropiați și colegi, iar mesajele de condoleanțe au început să apară imediat în mediul online.

Deces fulgerător în urma unui infarct

Potrivit informațiilor transmise de cei apropiați, medicul ar fi început să se simtă rău, iar starea sa s-ar fi agravat rapid. În scurt timp, ar fi suferit un infarct.

În ciuda intervenției prompte a personalului medical și a manevrelor de resuscitare, viața sa nu a mai putut fi salvată. Dispariția sa neașteptată a lăsat în urmă o familie îndurerată, colegi șocați și o comunitate profund marcată.

Pe 24 februarie, ar fi trebuit să își sărbătorească cea de-a 57-a aniversare.

O carieră dedicată pacienților

După absolvirea Facultății de Medicină din Cluj, în specialitatea expertiza capacității de muncă, Anca Oică și-a început activitatea profesională la Fălticeni. Ulterior, cea mai mare parte a carierei și-a desfășurat-o în cadrul Policlinicii Areni din municipiul Suceava.

Era cunoscută pentru seriozitatea, discreția și implicarea sa constantă. A activat în special în domeniul cardiologiei și al expertizei capacității de muncă, fiind apreciată pentru atenția acordată fiecărui pacient și pentru echilibrul profesional de care dădea dovadă.

Colegii o descriu drept un medic dedicat, cu o verticalitate morală rar întâlnită și o eleganță discretă în modul în care își exercita profesia.

Mesaj emoționant din partea colegilor

În memoria sa, colegii au transmis un mesaj plin de emoție:

„Rămas bun, Dr. Anca Oică. Comunitatea din Suceava deplânge trecerea la cele veșnice a doctoriței Anca Oică, un model de profesionalism și omenie.

Specialistă în expertiza capacității de muncă, aceasta și-a dedicat cea mai mare parte a carierei pacienților din Policlinica Areni, fiind recunoscută pentru verticalitatea morală și discreția elegantă cu care a tratat fiecare destin.

Un infarct a oprit prematur o inimă care a bătut mereu pentru ceilalți, cu doar câteva zile înainte de a împlini 57 de ani.”

Vestea dispariției sale a generat numeroase reacții din partea pacienților, colegilor și a comunității locale, care își exprimă regretul pentru pierderea unui medic apreciat și respectat.

Plecarea sa lasă un gol greu de umplut în sistemul medical și în inimile celor care au cunoscut-o, tratat sau lucrat alături de ea.

Voucherele de energie vor continua să fie acordate până la 31 decembrie 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a precizat că peste 710.000 de români beneficiază deja de acest sprijin destinat consumatorilor vulnerabili.

Măsura se adresează persoanelor și familiilor cu venituri reduse, care au nevoie de ajutor pentru plata facturilor la energie electrică.

Programul continuă până la finalul lui 2026

Ministrul Muncii a transmis că programul nu se oprește în 2026, ci merge mai departe până la finalul anului.

„Peste 710.000 de români primesc deja acest sprijin, iar măsura merge mai departe până la finalul lui 2026. Cei care îndeplinesc condițiile pot depune în continuare cereri”, a transmis oficialul.

Decizia vine într-un context în care costurile cu utilitățile rămân o presiune majoră pentru gospodăriile cu venituri mici.

Câte cereri au fost depuse

Potrivit datelor comunicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, în aplicația EPIDS au fost înregistrate 1.016.852 cereri pentru acordarea tichetului electronic de energie.

Dintre acestea:

– 724.847 cereri au fost declarate eligibile
– peste 710.000 de beneficiari primesc lunar sprijinul

Măsura este reglementată prin OUG nr. 35/2025 și are ca obiectiv protejarea consumatorilor vulnerabili.

Ce sumă primesc beneficiarii

Sprijinul constă într-un tichet electronic de energie în valoare de 50 de lei lunar.

Această sumă poate fi utilizată exclusiv pentru plata facturilor de energie electrică aferente locului de consum declarat.

Până în februarie 2026, plățile totale efectuate prin program au ajuns la aproximativ 197,6 milioane de lei. Numărul mediu al beneficiarilor eligibili la nivel național a fost de 714.082 persoane.

Cum pot fi depuse cererile

Cererile pot fi depuse:

– online, prin aplicația EPIDS
– prin intermediul oficiilor poștale
– la primăriile de domiciliu

Autoritățile atrag atenția asupra completării corecte a datelor, în special:

– nume și prenume
– CNP
– datele locului de consum
– valabilitatea actului de identitate

Veniturile declarate la ANAF și Casa Națională de Pensii Publice sunt verificate automat, astfel că nu trebuie completate manual în cerere.

După transmiterea cererii, aceasta nu mai poate fi modificată. În cazul unei erori, solicitantul trebuie să anuleze cererea inițială și să depună una nouă.

Programul rămâne activ până la 31 decembrie 2026, iar persoanele care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pot solicita în continuare sprijinul pentru plata facturilor la energie electrică.

Vești importante pentru milioane de pensionari. Autoritățile iau în calcul o nouă majorare a pensiilor în 2027, în contextul scăderii puterii de cumpărare și al presiunii inflaționiste.

Potrivit declarațiilor oficiale, indexarea nu mai poate fi amânată, iar anul 2027 ar putea aduce o creștere consistentă, după ultima majorare aplicată în 2024. Decizia finală va depinde însă de evoluția economiei și de negocierile din coaliția de guvernare.

Indexarea, considerată o necesitate

Ministrul Muncii a transmis că majorarea pensiilor nu mai este doar o opțiune politică, ci o măsură necesară.

În condițiile în care inflația se apropie de 10%, iar cei mai mulți pensionari încasează pensia minimă, presiunea asupra bugetelor personale este tot mai mare.

„În 2027 pensiile trebuie indexate. Nu se mai poate amâna acest lucru, pentru că puterea de cumpărare a pensionarilor este deja afectată”, a declarat ministrul.

Analiza finală va fi făcută la sfârșitul lui 2026, după publicarea indicatorilor economici oficiali.

Cum se calculează majorarea

Creșterea pensiilor este legată de valoarea punctului de referință, stabilită în prezent la 81 de lei, conform Legea 360/2023.

Potrivit legii, valoarea punctului de referință se majorează anual în luna ianuarie cu:

– rata medie anuală a inflației
– plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut

Dacă inflația rămâne ridicată, aplicarea formulei ar putea duce la o majorare de peste 10% în 2027. Procentul exact va fi stabilit în funcție de datele comunicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2026.

Ce se întâmplă cu reținerea CASS

Un alt element important este contribuția la sănătate (CASS) aplicată pensiilor de peste 4.000 de lei.

Potrivit declarațiilor oficiale, reținerea de 10% ar putea fi eliminată după 31 decembrie 2026. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2027, pe lângă indexare, pensionarii cu venituri mai mari ar putea beneficia și de eliminarea acestei contribuții.

În scenariul în care indexarea nu va putea fi aplicată la începutul anului, autoritățile iau în calcul acordarea unor sume compensatorii „one-off”, similare celor oferite anterior, cum au fost cei 800 de lei plătiți în două tranșe.

Ce urmează pentru 2027

Chiar dacă direcția pare stabilită, majorarea pensiilor depinde de:

– evoluția inflației
– creșterea salariului mediu
– situația bugetară a statului
– negocierile politice din coaliție

Presiunea socială este însă tot mai mare, în condițiile în care o mare parte dintre pensionari trăiesc la limita subzistenței.

Mesajul transmis de oficiali este clar: indexarea pensiilor în 2027 nu mai poate fi amânată. Rămâne de văzut dacă aceasta va fi aplicată strict de la 1 ianuarie 2027 sau dacă vor exista măsuri intermediare în 2026 pentru a atenua impactul inflației asupra veniturilor seniorilor.

Ieșirea la pensie presupune parcurgerea unor pași administrativi clari, iar pregătirea corectă a dosarului este esențială pentru a evita întârzierile sau solicitările suplimentare din partea autorităților. În 2026, procedura este reglementată de cadrul legal actualizat, care urmărește simplificarea și eficientizarea procesului.

Indiferent dacă este vorba despre pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, solicitantul trebuie să depună un dosar complet, care să dovedească identitatea, starea civilă și activitatea profesională desfășurată de-a lungul anilor.

Documentele obligatorii pentru dosarul de pensionare

Primul document necesar este cererea de pensionare. Aceasta poate fi completată direct la sediul Casei de Pensii sau descărcată de pe site-ul instituției și depusă ulterior.

La dosar trebuie anexate următoarele documente:

– cartea de identitate (original și copie)
– certificatul de naștere (original și copie)
– certificatul de căsătorie, dacă este cazul (original și copie)

Pentru dovedirea vechimii în muncă, este necesar carnetul de muncă, în special pentru perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 2001. Acest document rămâne esențial pentru stabilirea stagiului de cotizare.

În plus, sunt solicitate adeverințe eliberate de foștii angajatori, mai ales pentru:

– sporuri
– prime
– alte venituri pentru care s-au plătit contribuții, dar care nu sunt înscrise în carnetul de muncă

Studii și alte situații speciale

Persoanele care au absolvit studii universitare trebuie să includă diploma de absolvire, împreună cu o adeverință care să confirme durata studiilor și forma de învățământ. În anumite condiții, anii de studiu pot fi valorificați la stabilirea pensiei.

Pentru bărbați, acolo unde este cazul, este necesar livretul militar.

În situații speciale, precum pensia de invaliditate, pot fi cerute documente medicale suplimentare sau decizii ale comisiilor de expertiză medicală.

Unde se depune dosarul

Dosarul se depune la Casa Teritorială de Pensii corespunzătoare domiciliului din actul de identitate, instituție aflată în subordinea Casei Naționale de Pensii Publice.

În multe cazuri, accesul la ghișeu se face pe bază de programare, de aceea este recomandată verificarea programului și a procedurii înainte de prezentare.

Alternativ, documentele pot fi transmise online, prin portalul oficial al instituției. Cei care dețin un cont activ pot încărca cererea și copiile scanate ale documentelor. Ulterior, autoritățile pot solicita prezentarea actelor în original pentru verificare.

Termenul de soluționare

După înregistrarea unui dosar complet, Casa de Pensii are la dispoziție un termen de până la 45 de zile pentru analiză și emiterea deciziei de pensionare.

Decizia este comunicată solicitantului prin poștă sau, în anumite situații, în format electronic.

Plata pensiei începe, de regulă, în luna următoare depunerii cererii. Dacă toate condițiile legale au fost îndeplinite anterior, drepturile pot fi acordate și retroactiv, conform prevederilor în vigoare.

O verificare atentă a documentelor înainte de depunere poate scurta semnificativ timpul de procesare și poate preveni eventualele întârzieri cauzate de lipsa unor acte.

Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență care introduce o primă de stabilitate destinată tinerilor cu vârste între 16 și 30 de ani care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de învățământ sau formare profesională.

Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de politici publice orientate spre sprijinirea accesului pe piața muncii pentru tineri, persoane vulnerabile și șomeri de lungă durată.

Sprijin pentru tinerii NEET

Anunțul privind dezbaterea proiectului a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Actul normativ vizează modificarea Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Principala noutate este acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii care se încadrează în categoria NEET – adică persoane care nu sunt angajate, nu sunt înscrise într-o unitate de învățământ și nu participă la cursuri de formare profesională.

Scopul acestei măsuri este facilitarea integrării pe piața muncii și încurajarea menținerii unui loc de muncă pe termen mai lung, reducând astfel riscul de excluziune socială.

Extinderea sprijinului pentru alte categorii

Proiectul prevede și includerea șomerilor de lungă durată în programe active de ocupare. În același timp, se lărgesc categoriile pentru care angajatorii pot primi subvenții la încadrarea în muncă.

Printre noile categorii eligibile se numără:

– șomerii cu vârste între 45 și 50 de ani
– mamele care au în întreținere cel puțin trei copii minori
– persoanele care au executat pedepse privative de libertate

Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc creșterea gradului de ocupare și sprijinirea reintegrării sociale a persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Date despre șomaj la final de 2025

Conform datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, rata șomajului la nivel național a ajuns în decembrie 2025 la 3,29%, înregistrând o ușoară creștere față de luna anterioară.

Numărul total al șomerilor înregistrați era de 263.714 persoane. Dintre aceștia:

– 61.155 erau șomeri indemnizați
– 202.559 erau neindemnizați

În funcție de mediul de rezidență, 71.012 șomeri proveneau din mediul urban, iar 192.702 din mediul rural. Numărul bărbaților fără loc de muncă (137.143) era mai mare decât al femeilor (126.571).

Cele mai afectate grupe de vârstă au fost:

– 40–49 de ani: 63.829 persoane
– peste 55 de ani: 63.334 persoane

La polul opus s-au aflat tinerii între 25 și 29 de ani, în număr de 15.758.

În ceea ce privește nivelul de educație, persoanele fără studii sau cu studii primare au reprezentat 29,53% din totalul șomerilor, cele cu studii gimnaziale 34,07%, iar absolvenții de studii universitare 4,80%.

Ce urmează

Proiectul de ordonanță urmează să parcurgă etapele procedurale înainte de adoptare. Detaliile privind cuantumul primei de stabilitate, durata acordării și condițiile exacte vor fi stabilite în forma finală a actului normativ.

Autoritățile susțin că măsura urmărește reducerea numărului de tineri inactivi și consolidarea stabilității profesionale într-un context economic în care integrarea pe piața muncii rămâne o provocare pentru anumite categorii sociale.

Guvernul pregătește modificări importante în modul de calcul al facturilor la gaze începând cu 1 aprilie 2026, odată cu expirarea actualei scheme de plafonare. Autoritățile de la București au transmis informal Comisiei Europene intenția de a introduce un nou mecanism de stabilire a prețurilor pentru consumatorii casnici.

Potrivit surselor din cadrul Executivului european, România a informat Bruxelles-ul despre proiectul de ordonanță de urgență care ar urma să se aplice în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Pentru implementare este însă necesară o notificare oficială, în baza articolului 4 alineatul (8) din Directiva europeană privind piața gazelor.

Ce trebuie să justifice România

Conform regulilor europene, orice intervenție a statului în stabilirea prețurilor trebuie să fie justificată clar. România trebuie să demonstreze:

– necesitatea măsurii
– proporționalitatea acesteia
– durata limitată în timp
– caracterul nediscriminatoriu
– impactul asupra concurenței

Documentația completă trebuie transmisă oficial Comisiei Europene, iar instituțiile europene analizează deja informațiile preliminare.

Preț reglementat pe întreg lanțul

Ministerul Energiei a publicat proiectul de act normativ care menține o formă de reglementare a prețului gazelor pentru populație.

Conform propunerii, producătorii interni vor avea obligația să livreze gaze la un preț de 110 lei/MWh către furnizori și către producătorii de energie termică pentru populație. Mecanismul ar urma să fie aplicat între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că sistemul presupune tarife reglementate nu doar la nivelul producției, ci și pe segmentele de transport, distribuție și furnizare.

Componenta de furnizare este stabilită la 15 lei/MWh. Autoritățile susțin că, în această formulă, prețurile finale pentru consumatorii casnici nu vor depăși nivelul maxim actual.

Proiectul prevede însă posibilitatea modificării prețului de 110 lei/MWh prin hotărâre de Guvern, în funcție de evoluțiile pieței interne, internaționale sau de contextul geopolitic regional.

Impact diferit pentru consumatori

Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, noul mecanism ar putea duce la scăderi de până la 23% pentru unele gospodării.

În schimb, pentru consumatorii non-casnici este estimată o creștere de aproximativ 25%.

Autoritățile argumentează că obiectivul principal este asigurarea stocurilor pentru sezonul rece 2026–2027 și protejarea populației de fluctuații majore de preț.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsura este una tranzitorie și că, odată cu creșterea producției interne de gaze începând cu 2027, nu se va mai justifica o schemă de plafonare.

Context european și riscul de infringement

România se află deja într-o procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană din cauza reglementării prețurilor angro la gaze.

Conform legislației UE, intervențiile statului sunt permise doar în condiții stricte, în special pentru protejarea clienților vulnerabili sau în perioade de tranziție bine justificate.

Măsurile trebuie să fie transparente, proporționale, limitate în timp și să nu distorsioneze concurența sau piața angro.

În cazul în care România nu justifică suficient noul mecanism sau nu respectă condițiile europene, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Ce urmează

Pentru moment, proiectul se află în analiză la nivel european. Forma finală a schemei va depinde de dialogul dintre București și Bruxelles și de eventualele ajustări solicitate de Comisia Europeană.

Facturile la gaze din aprilie 2026 vor reflecta noul mecanism doar după finalizarea procedurilor legale și clarificarea tuturor condițiilor impuse de legislația europeană.